Punctul de vedere BNS privind salariul minim brut pe țară

0
83
Dumitru Costin

Premize:
I. 1.127.136 de angajați cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut
în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2350 (salariul minim pentru
studii superioare). Alți 460.954 angajați cu contracte de muncă cu timp parțial au
avut venituri realizate în aceeași perioadă, sub aceeași limită de 2.350 lei1.
Peste 90% din persoanele care în luna iunie 2021 au avut timpul de muncă redus,
conform OUG 132/2020 și implicit cu venituri diminuate, fac parte din grupa
persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim.
În iunie 2021 numărul angajaților cu contracte de muncă cu timp complet era cu
139.945 mai mic decât cel existent în iunie 2019 (5.084.694 în iunie 2021 față de
5.224.639 în iunie 2019). A crescut însă semnificativ numărul angajaților cu
contracte de muncă cu timp parțial, cu aprox 36%, de la 429.295 la 585.858
persoane.
II. Precarizarea locurilor de muncă în această perioadă nu se caracterizează doar prin
transformarea contractelor de muncă cu timp complet în contracte de muncă cu
timp pațtial, ci și prin reducerea veniturilor medii în cazul celor cu contracte parțiale
de muncă. În iunie 2021 venitul salarial mediu realizat de angajații cu contracte de
muncă cu timp parțial a fost de 1.910 lei, în timp ce în aceeași perioadă a anului
2019 venitul salarial mediu realizat de această categorie a fost de 2.118 lei.
III. Trebuie menționat și faptul că rata sărăciei în muncă pentru angajații cu contracte
de muncă cu timp parțial era în Romania de 65,9% în 20202 (în creștere față de
2019) fiind de peste 4 ori mai mari față de media UE 19, la un nivel dublu chiar și
față de Bulgaria. Este de departe cea mai mare rată a sărăciei în muncă dintre
statele membre UE dar și statele cu statut de candidat la UE.
IV. În profil teritorial creșterea inegalităților s-a accentuat în perioada pandemiei și a
afectat cu prioritate zonele sărace ale țării. Dacă avem în vedere salariile brute
realizate de angajați în luna iunie 2021, față de iunie 2019, putem constata că deși
la nivel național acestea au crescut în termeni reali cu 23%, la nivelul județelor
situația este extrem de diferită. În 21 de județe din România salariul brut realizat în
2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019. Bistrița, Hunedoara,
Suceava și Vaslui sunt județele în care salariul brut realizat a fost în termeni reali în 2021 cu aprox 10% mai mici decât în 2019. Discrepanțele între București și restul
țării continuă să se adâncească, 20 de județe aveau în iunie 2021 salarii medii brute
realizate situate la mai putin de 60% din media Bucurestiului. Cu excepția județului
Cluj discrepanța salarială între București și restul țării s-a adâncit în ultimii 2 ani în
toate celelalte 40 de județe..
V. Dacă avem în vedere:
a. că o familie de salariați este în medie formată din 2,883 persoane,
b. că o familie de salariați are în medie 1,639 persoane cu statut de salariat,
c. că pragul de sărăcie /persoană din 2018 (750 lei) actualizat cu rata inflației
la nivelul anului 2021 (11,04%) este de 833 lei.
rezultă că pentru o familie medie de salariați în 2021 pragul de sărăcie este
situat la aprox 2.401 lei, adică nivelul minim al veniturilor per persoană
salariată ar trebui să fie de aprox 1.465 lei net. Astăzi salariul minim net este
1.386 lei.
VI. Actuala coaliție de guvernare a propus în 2019, pentru anul 2020, o formulă de
calcul a salariului minim luând în calcul creșterea reală a productivității în anul
2018 față de 2017 și indicele prețurilor octombrie 20019 / octombrie 2018. Pentru
2021, deși după același mecanism de calcul salariul minim ar fi trebuit să crească la
2380, s-a preferat în mod arbitrar păstrarea acestuia la 2300 lei.
Din punctul nostru de vedere situația nu mai poate continua în acest mod, este nevoie de
o abordare responsabilă pentru a reduce aceste disparități, pentru a reduce sărăcia în
munca și totodată pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor din salarii.
Având în vedere adâncirea discrepanțelor salariale în profil teritorial dar și semnele de
precarizare accentuată a condițiilor de muncă, precum și condițiile economice ~extrem
de favorabile~ așa cum sunt acestea prezentate de Guvern, considerăm că pentru anul
2021 stabilirea salariului minim ar trebui să țină cont de un set de indicatori, respectiv:
– Evoluția productivității reale a muncii (valoarea adăugată brută/ populație
ocupată) pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru 2021 – 2022.
– Rata inflației pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru perioada 2021 –
2022, decembrie / decembrie.
– Pragul de sărăcie pentru o familie de salariați pentru 2022 (1.465*1,031) – 1.510
lei net.
– Prevederile Cartei Sociale europene revizuite, ratificată de România conform
căreia salariul minim trebuie să fie situat la un nivel adecvat, respectiv raportul
între salariul minim brut și câștigul salarial mediu brut să fie de de cel puțin 50%.
Conform datelor publicate de INS pentru 2019 și 2020, precum și datele comunicate de
Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru perioada 2021 – 2022 situația este
următoarea:
2019 2020 2021 2022

PIB – milioane lei 1.058.190,3 1.055.548,8 1.174.900,0 1.276.700,0
VAB – milioane lei3 955.326,0 959.388,3 1.070.098,9 1.162.435,4
Populație ocupată
AMIGO- milioane pers 8,68033 8,52106 8,61000 8,69000
Productivitatea
muncii/pers ocupată
AMIGO – lei (VAB / pers
ocupată) 110.056,5 112.590,3 124.285,6 133.767,0
Salariul minim brut 2.080,0 2.230,0 2.300,0 2.511
Câștigul salarial mediu
brut 4.853,2 5.164,0 5.520,0 5.889,0
Raport salariul minim
brut / câștig salarial
mediu brut 42,9% 43,2% 41,7% 42,6%
Salariul minim net 1.263,0 1.346,0 1.386,0 1.502
Câștig salarial mediu net 2.986,1 3.188,0 3.417,0 3.656,0
Deflator PIB 1,069 1,038 1,04 1,036
IPC an/an 1,0383 1,0263 1,042 1,035
IPC dec/dec 1,038 1,026 1,05 1,031
Creștere productivitatea muncii – 2022 / 2019 21,54%
Deflatorul PIB 2022 /2019 11,8%
Creștere reală productivitatea muncii 2022 / 2019 8,7%
IPC dec / dec 2022 / 2019 11,06%
Creștere reală salariul minim brut – 2022 / 2019 20,72%
Salariul minim brut 2022 2.511
Sursa datelor: Institutul National de Statistica si Comisia Nationala de Strategie si Prognoza.
Respectând modelul de mai sus, pentru 2023, 2024 și 2025, dar și tinta de a reduce
inegalitățile salariale, salariul minim ar trebui ca până în 2025 să ajungă la 45% din
câștigul salarial mediu brut, astfel încât până în 2030 să atingem nivelul de adecvare al
salariului minim indicat de propunerea de Directivă:
2023 2024 2025
Salariul minim brut 2.718 2.989 3.270
Câștig salarial mediu brut
6.321 6.792 7.268
Raport salariul minim brut / câștig salarial mediu brut
43% 44% 45%

România alături de celelalte state membre UE s-a angajat în cadrul Summitului Social de
la Porto – “să reducem inegalitățile, să susținem salarii echitabile, să luptăm împotriva
excluziunii sociale și a sărăciei, …..”.4 Este esențial să se asigure obținerea unor salarii
adecvate la locul de muncă pentru a garanta condiții de muncă și de viață
corespunzătoare lucrătorilor și familiilor acestora.
Politica salariului minim și întărirea negocierilor collective, în principal la nivel
sectorial sunt elementele cheie pentru a asigura salarii adecvate.
România are nevoie de forță de muncă calificată, unul din obiectivele asumate la Porto
vizează creșterea semnificativă a ponderii adulților ce participă în programe de formare.
România înregistrează de ani buni cea mai redusă participare a adulților în programe de
formare dar și cea mai mică pondere a forței de muncă cu studii terțiare. Pentru
creșterea competitivității economiei României este nevoie de forță de muncă
calificată și bine platită. Ca urmare, acest poate fi sprijinit prin păstrarea unui
salariu minim diferențiat pentru cei cu studii superioare și pentru lucrătorii
calificați.
Eforturile sectorului economic trebuie sprijinite în acest caz și de o politică fiscală
adecvată pentru salariul minim. Ca urmare, propunem ca deducerea personală de
bază să se dubleze – de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub și la nivelul
salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranșe de
venit să se ajusteze în mod corespunzător. O astfel de măsură ar permite creșterea
salariului minim net în 2022 la 1530 lei.
Trebuie avut în vedere și faptul că potrivit art 12 alin 2) din Legea 153/ 2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu anul 2023 salariile de
bază în sectorul public se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexă cu
salariul minim brut pe țară garantat în plata în vigoare. Trebuie evaluate toate legăturile
salariului minim cu diverse prestații și decis în ce măsură acestea rămân direct legate de
salariul minim.
Dumitru Costin
Președinte BNS