Astăzi sărbătorim, pentru prima dată, Ziua Limbii Române

1
163

 „A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” (Nichita Stănescu)

Astăzi, toţi românii din întreaga lume sărbătoresc Ziua limbii noastre naţionale. Această zi va rămână statornicită în sacralitatea semnificaţiilor ei  şi se va bucura de o cinstire aşa cum se cuvine. Pentru că este într-adevăr o premiere, institutele culturale româneşti din străinătate au pregătit, cu mare minuţiozitate, de Ziua Limbi Române o paletă de manifestări cultural-ştiinţifice care sunt pe măsura importanţei acestui moment. Ziua Limbii Române va fi celebrată şi în comunităţile româneşti din vecinătatea României, printr-o serie de evenimente organizate de Direcţia Generală Românii de Pretutindeni în Serbia, Republica Moldova şi Ucraina. Ce trebuie menţionat este faptul că acest conţinut al sărbătorii trebuie să se regăsească mai ales într-un sentiment concret de respect pentru limba noastră, materializat în însuşirea ei normată, promovată în chip special prin şcoală şi  prin exigenţele pe care aceasta trebuie să le formuleze doar prin raportare la semnificaţiile problemei. Limba română, ca limbă naţională, trebuie să aibă statutul ei, inclusiv în şcolile cu predare în limba maghiară. Reducerea exigenţelor programelor didactice faţă de noţiunile teoretice de limbă în manualele gimnaziale şi de liceu a dus, pe lângă superficialitatea trenantă în evaluare şi selecţie, la reducerea interesului elevilor şi, în cele din urmă, şi al cadrelor didactice faţă de performanţele de limbă; limba se reduce în ultima vreme doar la funcţia ei de comunicare, ceea ce înseamnă o minimalizare păguboasă, ale cărei rezultate se văd peste tot, de la lexicul puternic hibridat cu englezisme la simplificările şi mutilările flexionare, până la sintaxă şi ortoepie. Aşadar, ar fi de aşteptat de la instituirea acestei sărbători să se simtă un reviriment şi în atitudinea generală faţă de limbă, fiindcă altfel totul se va rezuma doar la un festivism inutil, ca multe altele.

 

Viorel Badea, senator pentru Europa şi Asia:

„SOS : Limba română îşi pierde, şi în ţară, din identitatea sa”

Sunteţi iniţiatorul acestei legi, dar şi un luptător a drepturilor românilor de pretutindeni. Cum a fost primită această sărbătoare la Bucureşti?

În Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013 a fost publicată Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, prin care este prevăzută celebrarea acestei sărbători pe data de 31 august a fiecărui an. Am reuşit să promovez legea cu ajutorul colegilor mei parlamentari care au votat în marea lor majoritate acest proiect. La Bucureşti, este primită foarte bine pentru faptul că este o sărbătoare comună a noastră. Şi în România limba română este agresată, este o agresiune mult mai subtilă, mai greu de sesizat. Dar este de ajuns pentru noi să privim unele emisiuni la televiziune, ca să ne dăm seama că limba română îşi pierde, şi în ţară, din identitatea sa. Orice manifestare care urmăreşte să promoveze limba pe care o vorbim este foarte bine primită în ţară, este bine primită mai cu seamă de către mediul educaţional, mediul academic.

Nu v-aţi rezumat demersurile doar a creiona şi susţine acest proiect de lege. Aţi mers mai departe şi, aşa cum bine se ştie, aţi făcut chiar şi un apel către autorităţile din România şi Republica Moldova ca sărbătoarea Limbii Române să fie organizată în comun de către cele două state….

– Aşa este.  M-am implicat şi în acest demers pentru că eu cunosc foarte bine situaţia şi de la Bucureşti, dar şi de la Chişinău, şi mă bucur să aflu că astăzi vor fi oficiali români la Chişinău şi vor sărbători împreună cu românii basarabeni acest eveniment deosebit de important. Eu mâine voi ajunge în Transcarpatia, la Apşa, unde voi sărbători alături de românii maramureşeni din Ucraina Ziua Limbii Române. De asemenea, românii din Valea Timocului şi-au manifestat intenţia de a sărbători Ziua Limbii Române. Românii din nordul Bucovinei sărbătoresc de mai multă vreme această Zi a Limbii Române. Noi nu facem altceva decât să ne arătăm consideraţia pentru cel mai important instrument identitar al românilor dintotdeauna şi de pretutindeni.

Este bine că într-o zi de sărbătoare se reunesc românii. Ne uneşte această zi şi mai mult? Este mai importantă această zi pentru comunităţile din afara României decât pentru noi cei care locuim aici?

Faptul că se reunesc români de pe o parte şi alta a Prutului, indiferent unde ar fi ei, este deja un lucru extraordinar. Când merg în afară, am grijă să comunic şi cu reprezentanţii comunităţilor de basarabeni. Mă adresez tuturor în egală măsură, îi consider pe toţi ca făcând parte din acelaşi neam, din aceeaşi Europă. Ziua Limbii Române este un nou instrument de contact între mine şi aceste comunităţi de români din întreaga lume. În Republica Moldova, limba română e în pericol pentru că este considerată altceva decât ceea ce este. Este un pericol mult mai mare decât acela la care este supusă limba română în Ungaria, Bulgaria sau Serbia.

Am fost împreună, alături de europarlamentarii Elena Băsescu şi Marian Jean Marinescu şi, nu în ultimul rând, alături de colegul dumneavoastră, deputatul Eugen Tomac, în Valea Timocului. Şi atunci, şi acum, avem o problemă: limba română.

În Serbia se încearcă, mai nou, să se inventeze o nouă denumire pentru limba română. Să i se spună limba vlahă. Autorităţile chiar au anunţat, la un moment dat, că vor încerca să standardizeze această neo-limbă. Adică să-i impună alte reguli gramaticale care să-i dea un alt profil, în aşa fel ca să-i creeze dicţionare. Ei încearcă să ateste ideea că limba română vorbită acolo este altceva. Reacţionăm la toate aceste manifestări, indiferent de unde ar veni ele – de la preşedintele Serbiei Nikolić sau de la Stalin – acum aproape un secol.

 

Jocul de Cuvinte potrivite

Vara vrea să-şi ascundă năframa sub cerul obosit de senin. E timpul când cuvintele încearcă să se prindă într-un joc al itinerariilor de spiritualitate, sărbătorind în felul lor livresc Ziua Limbii Române.

Sunt purtate spre zări străpunse de glas de fluier de doina şi dor, cuvinte a căror eufonie sporeşte încărcătura semantică pe care şi-au câştigat-o în ani de restrişte. Întâi, se odihnesc puţin sub Teiul din Copou şi, înălţându-şi fruntea, toate aşteaptă transfigurate apariţia unei tinere crăiese, limba română, regina balului de azi.

Apoi, se aşază bătrâneşte pe una din vechile laviţe din Bojdeuca din Ţicau, asteptând înfiorate reînvierea nopţilor albe când Ionică şi Badia Mihai hoinăreau fără pic de gânduri rele, purtându-şi paşii şi gândurile către ţeluri înalte în care limba română domneşte în turnuri neatinse.

Revăşite de emoţie, trec sfioase Prutul şi, ţinându-se de mână, se plimbă pe Aleea Clasicilor din Chişinău pentru a fi părtaşe, alături de Grigore Vieru, la Legământul cu Eminescu, acum şi în veac.

Pe la chindii, toate cuvintele se-adună pentru a-şi trage sufletul acasă, la Bulzeştiul lui Marin Sorescu, şi se prind într-o horă celestă împreună cu păsările Să-nalţe în jurul nostru o fântână de aripi/Pe fundul căreia noi să ne credem izvoare/ Fără apus.

          Când dorul  de credinţă şi de dreptate nu mai cunoaşte hotar, cuvintele rătăcesc  stinghere prin Valenii de Munte să-l întâlnească pe Nicolae Iorga şi să-i asculte cuminţi Sfaturile pe-ntunerec.

Într-o dulce legănare a crengilor de cetină, îşi pun haine de sărbătoare şi poposesc în apropierea Romanului, la Hanul Ancuţei, unde  personaje de legendă şi ziduri ca o cetate povestesc ( în ramă) despre cealaltă Ancuţă.

Se pierd şi se regăsesc adunându-se într-un zbor lin pe dealurile de la Ciucea, lângă Mausoleul Iubirii lui Octavian Goga pentru că jur împrejur e largul care cântă/ E soare-n cer, e sărbătoare sfântă.

Se desfac apoi în fâşii de curcubeu şi curg în cupa de Cuvinte potrivite a lui Arghezi, lăsând prin Testament preamărirea eternă a limbii române, sfânta noastră limbă strămoşească.

Prof. Daniela Toma Osadcii, Şcoala Gimnazială „TRAIAN”

 

Aleksandar Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni :

Este o minune cum s-a reuşit să se păstreze această limbă”

 Pentru noi, românii din Timoc, este o zi deosebită, pentru că limba română îşi are originile chiar în Timoc. Din păcate, această limbă nici astăzi nu se predă în şcolile din Valea Timocului, nu se aude la televizoare şi la radio. Ceea ce este cât de cât binişor ar fi faptul că  se  mai aude, din când în când, în timpul slujbele religioase care se ţin în două bisericuţe, care nu sunt recunoscute de către statul sârb. Este o minune cum s-a reuşit să se păstreze aceasta limbă, mai exact graiul timocean aproape 200 de ani.

Graiul nostru s-a vorbit doar în casă şi s-a păstrat din generaţie-n generaţie. Limba română în Timoc a întâmpinat foarte multe dificultăţi din 1833, de când nu s-a mai predat în şcolii. Din 2004 şi până astăzi, se tot adună semnăturile pentru introducerea acestei limbi ca una opţională la şcoală. Abia în 2009, pentru prima dată, Consiliul Naţional al Minorităţii Rumane a reuşit să obţină aprobarea Ministerului Educaţiei din Serbia.

De anul trecut sunt şi eu, personal, implicat alături de colegii mei de la Asociaţia Studenţilor Timoceni în această acţiune de strângere a semnăturile pentru învăţarea limbii române. Astfel, s-au strâns  peste 1617 de semnături în judeţele Bor şi Zaicear. De aceea, s-a continuat campania de strângere de semnături şi în judeţul Pojarevat. În primăvara acestui an, în premieră absolută, după mai bine de 200 ani, a început să se predea limba română în şcolile din Zaicear, Bor şi Negotin, printr-un program-pilot care a debutat la începutul lunii aprilie şi care  a luat sfârşit odată cu terminarea anului şcolar. Se vor relua, astfel, discuţiile cu elevii în prima jumătate a lunii septembrie.

Toate asociaţiile din Timoc, care vorbesc aceeaşi limbă, trebuie să facă eforturi pentru a se realiza unitatea şi înţelegerea, pentru că numai aşa vom putea să ne păstram limba noastră maternă în statul în care trăim şi să fim mai reprezentativi în ţara-mamă. Eu, de exemplu, am două limbi, cea maternă- româna şi limba sârbă, pentru că sunt român timocean care m-am născut şi am crescut în Serbia”


Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene ”Alexandru şi Aristia Aman”:

„Vom sărbători alături de românii noştri de la Vidin”

            „Sunt bucuros că putem sărbători această zi de o importanţă majoră pentru toţi românii, prin diferite manifestări care să ne facă să conştientizăm nevoia vitală de a fi aproape de toţi cei care, deşi risipiţi în diferite colţuri ale lumii, vorbesc cu drag şi mândrie această limbă. Poeţii i-au închinat versuri, au fost scrise multe lucrări despre importanţa ei, iar noi, ca şi cetăţeni ai României, trebuie să fim bucuroşi că putem sărbători cu toţii, pe 31 august, Ziua Limbii Române. Cred că este necesar ca fiecare dintre noi să facă tot ce trebuie pentru a fi alături de românii de dincolo de graniţele României care întâmpină dificultăţi în păstrarea identităţii naţionale, o Zi a Limbii Române fiind necesară pentru a ne aminti mereu cine suntem noi ca popor, această limbă dulce fiind cea care ne-a unit şi ne-a dat curaj să depăşim întotdeauna obstacolele. Biblioteca Aman va sărbători Ziua Limbii Române alături de prietenii noştri de la Vidin – Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria şi Societatea Culturală a Vlahilor – la Casa de Cultură Sfânta Teofana Basarab. La acest eveniment vor participa copiii de la clasele pilot cu predare în limba română”.

Cristinel Iovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj:

Limba ne defineşte identitatea naţională”

„Mă număr printre cei care au salutat călduros, în această primăvară, instituirea zilei de 31 august ca sărbătoare a limbii române. Mai mult decât o festivitate, acest gest – unul firesc, care ar fi trebuit, poate, să vină mai devreme – este răspunsul la o necesitate, în aceeaşi măsură în care o necesitate şi o îndatorire este să ne onorăm drapelul şi Imnul de stat, aşa cum o facem an de an. Alături de aceste simboluri esenţiale, limba ne defineşte identitatea naţională şi se cuvenea să fie, într-un fel, aşezată alături de ele. Sincronizarea acestei manifestări cu sărbătoarea care, în Republica Moldova, este marcată de mai bine de două decenii vine să dea un semnal puternic şi clar că, de-o parte şi de alta a Prutului, se simte, se gândeşte şi se vorbeşte la fel şi ne plasează în acelaşi spaţiu identitar, în sensul în care limba română este, cu adevărat, patria noastră. Împărţim cu fraţii de peste Prut, dar şi cu cei din Valea Timocului o limbă, o istorie şi o cultură şi ne leagă tradiţii, valori şi aspiraţii comune”.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu :

„Peste 2000 de funcţionari ai Comisiei Europene vorbesc limba română”

„O zi specială, pentru toţi românii, fie că sunt la Chişinău, fie că sunt la Cladovo, fie că trăiesc la Bucureşti, fie că  muncesc la Bruxelles sau la Strasbourg. Conform recensământului din 2011, în Belgia, trăiesc peste 11.600 de români. Mă refer strict la românii care au plecat acolo pentru o perioadă mai îndelungată. Temporar, mai muncesc în Belgia alţi 8.200 de vorbitori de limbă română. Însă, eu sunt convins că realitatea bate statistica. În Belgia, graiul româneasc îl auzi aproape peste tot, pentru că acolo trăiesc mult mai mulţi români decât sunt înregistraţi, aşa că astăzi, nu îmi va fi greu să aud limba noastră, deşi mă aflu departe de ţară. Ce pot să vă spun este că atunci când îmi este dor de limba maternă, mă duc la Comisia Europeană şi găsesc acolo peste 2000 de români, care lucrează ca funcţionari. La această cifră se mai adaugă personalul cu statut diplomatic. Aşa că astăzi, la Bruxelles, va fi o adevărată sărbătoare a Zilei Limbii Române”

 

 

La Chişinău, ICR organizează, în colaborare cu Consiliul Raional Leova şi Biblioteca Raională Leova, expoziţia „Sufletul satului românesc“, în perioada 28 august – 27 septembrie 2013, la Casa de Cultură din Leova. Vor fi expuse 42 de fotografii ale artiştilor orădeni Constantin Dancoglu şi Gheorghe Petrilă, realizate în câteva zone etno-folclorice ale Transilvaniei, cu precădere în Bihor, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. Proiectul marcheză Ziua Limbii Române pe teritoriul Republicii Moldova prin promovarea valorilor româneşti autentice.

Tot cu ocazia Zilei Limbii Române, la Palatul Culturii din oraşul Hînceşti va avea loc expoziţia „Grigore Gafencu“, în perioada 30 august – 30 septembrie 2013, eveniment organizat în colaborare cu Consiliul Raional Hînceşti.

Expoziţia „Gavriil Bănulescu-Bodoni – un ierarh ortodox promotor al românismului“ de la Edineţ va fi deschisă până pe 25 septembrie 2013.

În colaborare cu Universitatea de Stat „Alecu Russo“, evenimentul „Nichita Stănescu – 80 de ani de la naştere“ va avea loc în perioada 28 august – 30 septembrie 2013, la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi.

Un eveniment de marcă este şi conferinţa internaţională „Limba Română – limbă a integrării europene“, desfăşurată în perioada 31 august – 2 septembrie, la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi la alte instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova.

La Galeria de la Rond din Chişinău, până pe  7 septembrie 2013, va avea loc expoziţia „Alexei Mateevici – Odă limbii române“. Evenimentul este dedicat aniversării a 125 de ani de la naşterea poetului Alexei Mateevici.

Pe 8 septembrie 2013 este programat un concert al maestrului Tudor Gheorghe la Cernăuţi, 2013, în sala Teatrului Olga Kobyljanska.

ICR Istanbul a propus proiectul „Ziua Limbii Române sărbătorită la Istanbul: Emil Boroghină – Recital de poezie populară românească“, care a avut loc în data de 29 august 2013, la sediul institutului.

ICR Madrid organizează proiectul online „Ziua limbii române în Spania“, în perioada 31 august – 10 septembrie 2013. Cu ocazia Zilei Limbii Române, ICR Madrid propune o campanie online de promovare a limbii şi a literaturii române traduse în spaniolă.

ICR New York organizează, cu ocazia Zilei Limbii Române, patru recitaluri de poezie românească în interpretarea lui Constantin Chiriac.

ICR Paris celebrează Ziua Limbii Române la Paris prin organizarea recitalului „Sunt un orb”, în interpretarea maestrului Horaţiu Mălăele, la sala bizantină a Palatului de Béhague, în data de 31 august 2013.
ICR Tel Aviv organizează evenimentul literar „Eterna Călătorie şi dilemele identitare. Despre neliniştea şi provocările Drumului“, cu Carmen Firan, Adrian Sângeorzan şi Vlad Solomon, în data de 27 septembrie 2013, la sediul institutului.

Comments are closed.