O polemică „instructivă”: Sub sau deasupra lui Nicolae P. Romanescu!

S-a dat drumul la campania electorală şi evenimentul la care vom face referire se circumscrie deplin confruntării candidaţilor la Primăria Craiova, mai exact la doi dintre ei. Deputatul Nicolae Giugea, oferta liberală, reproşează actualului primar Mihai Genoiu că „pe amenajarea de la intrarea în Parcul Romanescu pentru care primăria a cheltuit nişte miliarde de lei vechi, pentru a sparge un cub de beton şi a pune un altul mai mic, pentru a face loc unei liste de primari, astfel încât Olga să fie deasupra lui Romanescu”. Mai menţionează deputatul Nicolae Giugea, pe pagina sa de facebook, că Primăria Craiova n-a respectat planşa A-06 cu titlul „primari – simulare 3D”, din documentaţia avizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj. Pe scurt, deputatul Nicolae Giugea s-a arătat impacientat că doamna „a dat ordin expres să figureze deasupra fostului primar liberal” pentru a nu-şi ştibi din autoritate. A urmat replica, realmente calmă a deputatei Lia Olguţa Vasilescu, şi apoi a primarului Mihai Genoiu, acesta precizând că planşa A-06, la care se făcea referire, nu era o componentă obligatorie, potrivit documentaţiei tehnice, la obţinerea autorizaţiei executării lucrării propriu-zise. Numele fiecărui primar a fost poziţionat în ordine cronologică, reprezentantul Direcţiei Judeţene de Cultură Dolj nerformulând obiecţiuni la recepţionarea lucrării, când a comparat documentaţia as-built pusă la dispoziţie cu realitatea din teren. În sinteză, cam la aceste linii de sens se reduce polemica. Numai că ea oferă prilejul unui comentariu adiacent. Liberalii doljeni se consideră – teza este valabilă şi la nivel central – continuatorii liberalilor din perioada interbelică. Pe cale de consecinţă, îl revendică, bineînţeles, pe Nicolae P. Romanescu, om politic strălucit, cu studii în Franţa, în patru rânduri primar al Craiovei, apoi deputat, senator de drept, vicepreşedinte al Senatului. A ctitorit parcul din Craiova, care-i poartă numele, proiectat de arhitectul francez E. Redont, inaugurat în 1903, în prezenţa regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, al primului ministru Dimitrie Surza, a prefectului de Dolj, Iulian C. Vrăbiescu. Istoricii locului, dar şi presa locală, din acea vreme, consemnează multe fapte bune ale primarului Nicolae P. Romanescu, între care aducerea apei potabile, iluminatul public, pavarea unor străzi, amenajarea pieţei centrale, extinderea abatorului etc. Cu un an înainte de a muri, a donat fundaţiei Alexandru şi Aristia Aman impresioanta sa bibliotecă şi multe tablouri de artă. Numai că Nicolae P. Romanescu nu s-a avut în cele mai bune relaţii chiar cu… liberalii doljeni, iar conflictul său cu C.M. Ciocazin (viceprimar în mandatul 7 aprilie 1901 – decembrie 1904) a fost de notorietate, încât pentru alegerile comunale din 1907 şi-a finanţat singur campania electorală, ipotecând moşia de la Motăţei pentru un împrumut de 100.000 de lei şi a candidat contra… clubului liberal din Craiova, primar fiind desemnat de consilierii comunali C.M. Ciocazin, „soldat credincios al partidului”. Prefectul de Dolj, Iulian Vrăbiescu, critica, la instalarea acestuia, faptul că apa adusă de la Gioroc era neîndestulătoare pentru trebuinţele oraşului, a costat mult ş.a.m.d. Conflictul Romanescu-Ciocazin a fost una dintre asprele ciocniri de orgolii, care au marcat scena politică a primului deceniu al veacului XX. C.M. Ciocazin a dispus chiar acţiunea de trimitere în judecată a lui Nicolae P. Romanescu pentru taxele de salubritate şi cheltuirea banului public. Acuzaţiile formulate au fost multe la număr, ca şi atacurile din presă. La 16 martie 1914, N.P. Romanescu a revenit, ca primar, cu unanimitate de voturi, în al treilea mandat. Craiova era reşedinţa celor mai bogaţi latifundiari din ţară, cum nota tenorul Grigore Gabrielescu în „Universul Olteniei” (25 octombrie 1908) şi adăpostea la sânul său bogătaşi şi milionari mult mai numeroşi decât aproape tot restul ţării. Era după 1907, când la Băileşti s-a tras cu tunul, şi romancierul Panait Istrati va dedica romanul său „Ciulinii Bărăganului” celor 11.000 de morţi împuşcaţi la Flămânzi, Hodivoaia şi Băileşti. Fapte uitate. Toţi primarii Craiovei, care s-au perindat după 1990, au făcut câte ceva la Parcul Romanescu: Ion Şuvainea a decolmatat lacul, Vasile Bulucea a construit velodromul, Antonie Solomon a amenajat casa de oaspeţi Bibescu, iar Lia Olguţa Vasilescu a reabilitat împrejmuirea, majoritatea aleilor, grădina zoologică şi a introdus sistemul de irigaţie prin picurare. Actualul primar, Mihai Genoiu, a reabilitat într-un termen scurt podul suspendat. Indiferent de culoarea lor politică, toţi aceştia îşi au dreptul ca numele lor să figureze pe o inscripţie. Nu asta e problema, ci alta, şi anume ce va face viitorul primar al Craiovei, pentru conservarea acestui sanctuar verde, unul dintre cele mai mari din Europa.