Preşedintele american, Barack Obama, a declarat că SUA vor continua să sprijine Ucraina, dar deocamdată nu poate fi vorba de livrări de arme, aşa cum cer ucrainenii, a informat ieri agenţia de presă ucraineană Unian. „Ucrainenii sunt mai bine înarmaţi decât separatiştii. Problema este astăzi cum se poate evita vărsarea de sânge în Ucraina. Cel mai bun instrument este cum să influenţăm comportamentul Rusiei, impactul asupra economiei ruse”, a afirmat preşedintele american marţi seara, într-o declaraţie specială în care a anunţat noile sancţiuni economice împotriva Moscovei, pentru rolul său destabilizator în estul Ucrainei. Totuşi, liderul de la Casa Albă a dat asigurări că SUA vor sprijini în continuare Ucraina. „Vom continua să participăm la găsirea unei soluţii diplomatice cu preşedinţii (Vladimir) Putin şi (Petro) Poroşenko (n.r. – al Ucrainei) şi cu liderii UE. Rusia ar trebui să înţeleagă faptul că noi îi vom susţine pe ucraineni, care şi-au ales un nou preşedinte şi aprofundează contactele cu SUA şi UE”, a subliniat Obama. Totuşi, Kremlinul afirmă că nu se află în spatele separatiştilor, deşi liderii acestora nu ascund faptul că sunt cetăţeni ruşi şi că sunt inspiraţi de ideea unei Rusii Mari, relatează AFP. Aleksandr Borodai, „premierul” autoproclamatei „Republici Populare Doneţk” (DNR), Igor Strelkov, „ministrul apărării” sau Vladimir Antiufeev, noul număr doi în „guvernul” separatist, sunt, cu toţii, cetăţeni ruşi şi au preluat conducerea mişcării separatiste. Când a sosit la Doneţk, la jumătatea lui iulie, Antiufeev s-a prezentat jurnaliştilor „Antiufeev Vladimir Iurevici, născut în 1951, rus, cetăţean al Federaţiei ruse. Toată viaţa am servit în lupta împootriva naţional-fascismului, în Letonia, în (republica) Moldova şi în Georgia, iar acum în Ucraina”. Cei trei au un punct comun, şi anume că au trecut prin Transnistria. Ei afirmă că drumurile lor s-au întâlnit abia acum. Borodai şi Strelkov au fost „voluntari” imediat după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice. În schimb, Antiufeev s-a aflat timp de peste 20 de ani la conducerea temutului KGB local – calitate în care a fost introdus, în 2004, pe lista persoanelor vizate de sancţiuni impuse de către UE – după care a plecat din post, din cauza unor „dezacorduri politice”, în urma alegerii unui nou „preşedinte”, la începutul lui 2012.
