Aproape 4.000 de doze de vaccin hexavalent, distribuite în judeţul Dolj

0
128

Criza provocată de lipsa vaccinului hexavalent pare că se apropie de sfârşit, cel puţin pentru moment. 3.820 de doze au fost repartizate judeţului Dolj, de mâine urmând să fie reluată imunizarea copiilor eligibili la grupele de vârstă 2-4-11 luni, precum şi pentru recuperarea copiilor care nu au fost vaccinaţi în această perioadă. La nivel naţional vor fi livrate către Direcţiile de Sănătate Publică 125.000 doze pentru continuarea activităţii de vaccinare.vaccin-hexavalent 1

Din aprilie, lipsa vaccinurilor s-a făcut simţită şi în judeţul Dolj, unde în fiecare lună ar trebui imunizaţi aproximativ 1.500 de copii. Vaccinul care asigură protecţia împotriva mai multor boli grave, precum hepatita B, poliomielita sau tusea convulsivă nu se mai găsea de două luni din cabinete şi spitale. Acesta se administrează la vârstele de două, patru şi 11 luni şi a fost disponibil numai pentru o scurtă perioadă, după luni întregi de criză.

Dozele de vaccin ajung doar pentru o lună

Şi, chiar dacă ministerul a anunţat că în toată ţara vor fi distribuite 125.000 de doze de vaccin, este foarte probabil ca din luna iulie să apară din nou probleme, dacă situaţia nu va fi reglementată la timp. În judeţul Dolj, în fiecare lună ar trebui vaccinaţi aproximativ 1.500 de copii. Pentru că dozele de hexavalent au lipsit, medicii de familie au aşteptat reluarea procesului de imunizare, urmând să fie recuperaţi şi copiii care au rămas nevaccinaţi.

Anul trecut, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95%, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Doar 60% din copii au fost imunizaţi cu vaccinul hexavalent, în condiţiile în care, de la an la an, scade numărul celor care primesc vaccin şi pentru alte boli.

Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4% pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4%, iar pentru hepatita B este de 91,3%. Aceleaşi date arată că 30,3% din aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26%.

Acoperirea vaccinală, sub nivelul recomandat de OMS

Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an), cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.

Vaccinarea reprezintă metoda cea mai eficientă de combatere şi eliminare a numeroase boli transmisibile. Cu toate acestea, specialiştii consideră că acoperirea vaccinală în România este în scădere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, pentru difterie, pertusis, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi poliomielită , atrăgând atenţia că scăderea imunizării creşte riscul apariţiei de epidemii. La aceste vaccinuri s-ar putea adăuga cele pentru meningococ, pneumnococ, Haemophilus influenzae, Human Papilloma Virus (HPV), hepatită B şi tuberculoză, în funcţie de posibilităţile ţării respective şi de realităţile din teren.