Atingerea țintelor stabilite prin PNRR, domeniul ”Păduri și protecția biodiversității” – componenta ”Campania de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane”, care vizează împădurirea a aproximativ 56.000 ha la nivel național, până în anul 2026, pare un deziderat din ce în ce mai îndepărtat grație lipsei diligențelor concrete depuse de aleși neamului, fie că ei își desfășoară pseudoactivitatea la nivel local sau central. Voi fi mai explicit.
Prin programul menționat, s-a deschis posibilitatea absorbirii unor fonduri nerambursabile de peste 1.000 milioane euro pentru crearea plămânilor de oxigen în proximitatea aglomerărilor urbane sau, dacă ne referim la zona vitregită climatică, și nu numai, a Olteniei, și pentru începerea unei ofensive majore în cadrul împotriva aridizării și deșertificării acestei regiuni istorice.
Cu chiu cu vai, în iulie 2022, au fost lansate spre consultare publică ghidurile de finanțare pentru împăduriri și neîmpăduriri, pentru schema de ajutor de stat “Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. În mod bizar, perioada de consultare publică, care este, de regulă, de 30 de zile, nu a fost specificată în cazul de față. Din ce cauză? Probabil că la această întrebare pot răspunde capetele luminate din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor care prin această lipsă de previzibilitate au dovedit o dată în plus, dacă mai era cazul, interesul… haide să îi zicem… scăzut… pentru absorbirea unor fonduri de care România are nevoie ca de aer.
Dar, poate că nimic nu este întâmplător. Trebuie spus că la elaborarea acestor ghiduri, activitatea care presupune, ca în orice domeniu, cunoștințe de specialitate și prezența unor experți în materie, subordonații lui Tanczos BARNA au considerat că nu este necesar să coopteze și specialiști din cadrul ROMSILVA sau a gărzilor forestiere. În schimb, la mesele rotunde au participat reprezentanți fără număr ai unor organizații sau a unor firme de casă ce activează în domeniul exploatării masei lemnoase.
Oare care să fie miza unor asemenea manevre? Nimic mai simplu! Participarea unor specialiști din entitățile de control menționat ar fi condus la implementarea unor măsuri sporite de prevedere în diversele faze de evaluare/creare a plantației pentru certificarea succesului activității și evitarea irosirii fondurilor europene în cazul care noile păduri nu ar exista decât pe hârtie. Altfel spus, atunci când pisica nu este acasă, șoarecii ar putea calamita mai mult sau mai puțin zona verde.
Din perspectiva listei persoanelor fizice sau juridice de specialitate atestată de autoritatea națională în domeniul silviculturii pentru proiectarea lucrărilor de regenerare, întreținere a semințișurilor și a plantațiilor, cu alte cuvinte a proiectanților ce ar putea realiza actele necesare, din punct de vedere tehnic, pentru atragerea fondurilor menționate, aceasta este publicată, întâmplător sau nu pe pagina de internet a ONG – ului „Progresul Silvic”. Care ar fi cauza pentru care elemente de interes public, ce privesc fonduri accesate în virtutea angajamentelor luate de statul român, nu sunt gestionate de ministerul de resort, ci de o organizație non-guvernamentală care, vrând-nevrând, reprezintă anumite interese de natură privată. A bon entendeur, salut! Nu-i așa, domnule Tanczos BARNA?
Desigur, în pofida acestor… să le spunem… inadvertențe, ghidul conține și prevederi care pot fi incluse în registrul pozitiv. Printre acestea se numără și faptul că pot fi împădurite terenuri degradate inclusiv în lipsa cadastrării respectivelor suprafeţe. Așadar, domnilor primari doljeni, de acum înainte nu vă mai puteți plânge de faptul că cetățenii sau UAT – urile ar dori să împădurească terenuri, dar nu o pot face din cauza lipsei cadastrului. Condiția a fost eliminată! Știu că este greu să renunțați la obiceiurile de o viață și să faceți ceva și în interesul comunității pe care o deserviți, dar, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, dați dovadă de o fărâmă de simț civic și raliați-vă binelui comun.
Desigur, mirajul obținerii unor sume generoase pentru cedarea folosinței terenului în vederea instalării panourilor fotovoltaice reprezintă un miraj pentru mulți dintre edilii noștri, mai ales când mai sunt și interese personale în joc, dar nu uitați că energia trebuie să facă casă bună cu mediul, astfel încât prezența pădurilor este un element esențial în angrenajul viitorului. Chiar dacă pe termen scurt ați fi tentați să optați pentru afaceri cu profit imediat, aveți în vedere importanța pe termen lung a proiectelor de împădurire.
În altă ordine de idei, reflectați bine înainte de a promova ghidurile de finanțare a împăduririlor prin ordin de ministru, domnule Barna! Nu tergiversați acest act și aveți în vedere interesul general al României și scopul ultim al procesului de împădurire, care trebuie să fie mai presus de interesele private, efemere și nocive, într-o societate democratică!
