Comunitatea de evrei din Craiova celebrează în această seară Paştele sau Pesahul, aşa cum se spune în limba ebraică. Sărbătoarea este una a libertăţii şi a primăverii şi aduce alături de membrii comunităţii şi reprezentanţi ai altor culte religioase. În timpul Pesahului, nu se mănâncă alimente făcute cu drojdie, în amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să se dospească.
În seara zilei de 14 Nisan, după apusul soarelui, la sinagogă, sunt rostite rugăciunile rituale cuprinzând psalmi şi imnuri ce amintesc de eliberarea din robia Egiptului.
După ceremoniile de la sinagogă, urmează în case Cina Pascală, numită Seder. Ea se desfăşoară după un ritual consacrat printr-o tradiţie foarte veche. În decursul Seder-ului se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-şi obţine libertatea. Această poveste se citeşte din Haggadah şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
În timpul Sederului se beau patru pahare de vin şi se mănâncă dintr-un platou special ierburi amare şi hrean – pentru a simboliza viaţa amară şi de sclavie pe care au dus-o evreii în Egipt, charoset – un amestec dulceag de fructe şi arahide, karpas – o legumă, care poate fi înlocuită pe platou cu cartoful fiert, zeroa – un ciolan de miel, ca simbol al mielului jertfit de Paşte pe timpul când exista Templul, beitzah – un ou fiert care simbolizează Haggigah (sacrificiul solemn) care era adus la Templu.
