Într-un discurs – surprinzător – în Ohio, preşedintele american Donald Trump a anunţat, joi, că trupele americane vor „părăsi foarte repede” Siria, după ce jihadiştii Statului Islamic au fost totalmente învinşi. Declaraţia preşedintelui american ar putea contrasta cu ceea ce afirma, la mijlocul lunii ianuarie, ex-secretarul de stat, Rex Tillerson, că armata americană, cu peste 2.000 de oameni în acest teatru de luptă, va rămâne şi după înfrângerea totală a Statului Islamic, pentru a contra influenţa iraniană, care îl ajută pe preşedintele Bashar al-Assad. Un punct de vedere similar l-a avut şi omologul său de la apărare, James Mattis. Dar între timp ambii au fost demişi, succesorii lor, respectiv ex-directorul CIA, Mike Pompeo, şi fostul ambasador american la ONU, John Bolton, împărtăşesc alte puncte de vedere, insuficient decorticate. Interesant, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Heather Nauert, nu a putut face precizări privind intenţiile americane, afirmând că nu este la curent cu schimbarea politicii în această zonă. Opoziţia dintre Donald Trump şi echipa sa diplomatică nu este nouă. Dar această contradicţie se circumscrie unui context mai nou, pe fondul tensiunilor dintre SUA şi Turcia privind kurzii. Anunţul retragerii americane din Siria survine în momentul în care Franţa anunţase că ar putea susţine kurzii în Siria, înţelegând chiar să deplaseze efective militare. Joi, preşedintele francez, Emmanuel Macron a primit o delegaţie a Forţelor Democratice Siriene (FDS) şi una a reprezentanţilor kurzilor. Turcia s-a iritat contra Franţei, fiindcă întâlnirea a survenit în momentul în care Ankara afişează o determinare de dislocare din nordul Siriei a miliţiilor kurde. Mai mult, Turcia consideră componenţa FDS o camuflare a Unităţii de Protecţie a Poporului (YPG) legată de partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) considerată organizaţie teroristă de Ankara şi aliaţii occidentali. YPG controlează câteva oraşe strategice în Valea Eufratului, în nordul Siriei. Aparţinând NATO, Ankara doreşte să obţină de la SUA suspendarea susţinerii kurzilor sirieni. Au ocupat deja Afrina. După 2012, SUA a susţinut coaliţia arabo-kurdă a FDS pentru a combate jihadiştii şi Statul Islamic. Lucrurile nu se lămuresc. Conflictul continuă şi complexitatea lui rămâne maximă. Cum se ştie, Rusia, iniţial, Iranul şi Hezbollahul libanez au susţinut forţele guvernamentale ale lui Bashar al-Assad. SUA şi Franţa au susţinut „rebelii”. Alţi actori din Orientul Mijlociu, Irakul, Arabia Saudită, Qatarul şi rebelii pro-turci au avut alte ţinte. Alianţele s-au făcut şi desfăcut, duşmanii au devenit parteneri, iar grupurile înarmate şi-au schimbat denumirea. Începând cu 2011, războiul civil, potrivit unor surse, a făcut peste 340.000 de morţi. Ce se prefigurează: Ankara nu va renunţa la ideea de a „pune la punct” kurzii din Siria, care ocupă un vast teritoriu la frontiera turcă. Angajamentul lui Emmanuel Macron, de care aminteam, s-ar putea traduce prin trimiterea de unităţi speciale franceze, deja prezente în Siria, la Mandij, oraş arab, augmentând tensiunile Parisului cu Ankara. Războiul din Siria, modern şi chirurgical, va continua.
