Peste 3.000 de craioveni, muşcaţi anul trecut de câinii fără stăpân / Victimele maidanezilor

Despre câinii comunitarii se vorbeşte din ce în ce mai des în ultima perioadă, deşi problema nu e de ieri, de azi. Numărul lor a crescut îngrijorător şi, proporţional, cel al victimelor care au ajuns la spital muşcate de maidanezi. Numai în anul 2012, peste 3.000 de persoane s-au prezentat la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Craiova cu plăgi provocate de câinii fără stăpân care populează străzile municipiului, inclusiv centrul. În jur de 5.000 de maidanezi hoinăresc zilnic prin oraş, provocând ţipete de spaimă multora dintre cei care se trezesc fără voie în mijlocul unei haite. La ieşirile din magazine, restaurante, lângă şcoli, blocuri, staţii de autobuz şi chiar în intersecţii, maidanezii sunt peste tot. Traversează strada în voie, obligând şoferii să apese instantaneu frâna, stau la pândă lângă ghena de gunoi împrăştiind resturile aruncate de oameni sau se adăpostesc la scara blocului fiind aţâţaţi de orice trecător. Craiova nu este caz unic, fiecare oraş al României cu haitele sale de câini… 

Disperarea craiovenilor de a locui laolaltă cu câinii într-un mare municipiu, cu pretenţii de oraş european, s-a transformat uşor-uşor în obişnuinţă. Nu mai există stradă care să nu aibă, dacă nu o haită, cel puţin un câine comunitar. Oamenii au început să se teamă, stau la distanţă de ei şi se gândesc cum ar trebui să reacţioneze astfel încât să nu fie agresaţi. În aceste condiţii, orice plimbare după lăsarea întunericului, mai ales pe străzile din cartiere, se poate transforma într-o adevărată aventură. Pentru a se apăra de câinii comunitari, oamenii nu ezită să se înarmeze corespunzător, cu ce găsesc prin casă. De multe ori însă toate aceste metode de apărare au fost în zadar, dovadă fiind numărul mare al celor care s-au prezentat la doctor, după ce au fost muşcaţi de câini.

Oamenii aşteaptă o soluţie

Numărul plângerilor cetăţenilor către autorităţile locale a crescut simţitor, la fel şi cel al solicitărilor privind rezolvarea situaţiei. Victimele se plâng, iubitorii de animale cer ca patrupedele să fie protejate, şi cu toţii aşteaptă ca municipalitatea să rezolve cumva situaţia. Singurul loc în care câinii ar putea fi îngrijiţi este adăpostul de la Făcăi, unde spaţiul este restrâns, iar animalele sunt aduse, hrănite, deparazitate, ţinute timp de şapte zile după care sunt din nou libere să se reinstaleze în cartierele craiovene.

Muşcat de două ori în trei zile

Poveştile locatarilor spun totul despre „convieţuirea” dintre oameni şi câini. Aceştia se tem să nu stârnească agresivitatea animalelor şi fac tot posibilul să păstreze distanţa. Nu de puţine ori, oamenii au fost muşcaţi imediat cum au pus piciorul afară din scara blocului. În urmă cu câteva zile a venit la redacţie un craiovean muşcat de câinii care s-au aciuat pe lângă blocul în care locuieşte, de două ori în numai trei zile. Bărbatul povesteşte că nici nu mai are curaj să iasă din casă, mai ales după ce a încercat să ia legătura cu autorităţile pentru a afla ce se va întâmpla până la urmă cu maidanezii şi nu a primit nici un răspuns.

“Locuiesc în cartierul Brazda lui Novac, o zonă în care câinii sunt ca la ei acasă. Am ajuns să nu mai am curaj să plec nici măcar după pâine, mai ales că săptămâna trecută m-au muşcat de două ori în trei zile. Asta după ce mai fusesem muşcat şi în luna noiembrie. Abia ieşisem din scara blocului că s-au şi repezit la mine, am ambele picioare făcute praf. Nu ştiu ce să mai fac, nu am cum să mă feresc de ei mai ales că umblă în haită, aşa că m-am dus la Primărie să stau de vorbă cu cineva. Am încercat să-i povestesc situaţia lui Gheorghe Nedelescu, pentru că am înţeles că dumnealui trebuie să mă adresez, dar m-a dat afară din birou, mi-a spus că nu are ce să facă. Ne-au promis că ne scapă de câinii maidanezi şi acum ce fac? Nu mai putem să trăim aşa, cu frica în sân”, s-a plâns bărbatul.

Peste 5.000 de câini comunitari pe străzile oraşului

La nivelul Primăriei Municipiului Craiova lucrurile sunt cunoscute. Însă, la cei peste 5.000 de câini vagabonzi, cât se estimează că sunt acum pe domeniul public – în realitate, numărul e cu mult mai mare –, autorităţile nu ţin pasul, acţionând aproape cu mâinile goale. Pe toate străzile se lucrează cu o singură echipă de hingheri, care are ca sarcină să prindă câinii bolnavi – şi aceştia sunt înarmaţi rudimentar, cu lasouri din sârmă –, pe care să îi transporte cu singura maşină specială din dotare la adăpostul canin de la Făcăi. Niciodată nu e spaţiu liber, amplasamentul fiind prea mic.

Medie uluitore: zilnic, opt craioveni au căzut victime maidanezilor

Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Craiova este singurul din judeţ unde victimele maidanezilor pot primi tratament. Pe parcursul anului trecut, nu mai puţin de 3.041 de craioveni au ajuns la spital după ce au făcut cunoştinţă cu colţii animalelor fără stăpân. Un calcul simplu indică o medie uluitoare: opt craioveni au căzut, în fiecare zi, victime maidanezilor. Mulţi dintre ei au fost nevoiţi să suporte tratamentul dureros şi, deopotrivă, extrem de costisitor.

Atacurile maidanezilor au devenit în ultimii ani o adevărată problemă, iar cele mai bune argumente în acest sens sunt datele concrete pe care le oferă medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, cei care îi primesc, direct din stradă, pacienţii cu muşcături provocate de câini.

Factura muşcăturilor: 119.447 de lei

Pe parcursul anului trecut au necesitat profilaxie antirabică 517 persoane, acestea fiind, de altfel, imunizate cu vacin antirabic. Dintre acestea, 317 cu 3 doze şi 200 cu 5 doze. 57 pacienţi au necesitat internare şi tratament cu ser antirabic. Dintre cei care s-au prezentat la medic, imunizarea cu vaccin antitetanic s-a efectuat pentru 200 de persoane. Pe lângă neplăcerile create, şi costurile sunt extrem de mari, pentru că, în toată această ecuaţie nu trebuie neglijat preţul muşcăturilor de câine. De obicei, numărul de doze se administrează în funcţie de riscul pe care îl prezintă plaga cu care este adus pacientul şi de gravitatea cazului în sine. Anul trecut factura muşcăturilor de câine a totalizat nu mai puţin de 119.447 de lei.

După vizita la Bucureşti din anul 1996, secretarul de stat american Hillary Clinton, apreciază în cartea sa „Istorie trăită” că patrupedele „s-au dovedit a fi un semn prevestitor al unei neglijenţe şi mai mari în România”. “Am fost surprinsă de haitele de câini vagabonzi de pe străzi – aşa ceva nu am mai văzut în nici un alt oraş – şi l-am întrebat pe ghidul nostru despre ei. – Sunt pretutindeni, mi-a spus. Oamenii nu-şi pot permite să-i ţină ca animale de casă şi nici nu există nici o metodă de a-i strânge de pe străzi. Câinii s-au dovedit a fi un semn prevestitor al unei neglijenţe şi mai mari în România”, scria Hillary Clinton.

ALINA DRĂGHICI şi RADU ILICEANU