Părintele Boian l-a impresionat pe Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, Knut Vollebaek

1
98

După îndelungi demersuri făcute la OSCE de lideri importanţi ai comunităţii românilor din Timoc, a sosit şi ziua în care la faţa locului s-a prezentat, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, Knut Vollebaek. Acesta a dorit să se informeze mai exact, prin discuţii punctuale, purtate atât cu românii din Timoc, cât şi cu autorităţile de la Belgrad, dacă s-a făcut ceva pentru introducera învăţământului în limba română în localităţile româneşti, nu puţine la număr, care au solicitat acest lucru şi dacă le sunt respectate drepturile minorităţilor din Timoc.

Liderii comunităţii timocene susţin că autorităţile de la Belgrad încearcă să manipuleze urmărind introducerea aşa-zisei limbi vlahe în şcoli, asta după ce au elaborat şi un alfabet vlah şi susţin în continuare o teorie falsă. Şi anume, că vlahii nu sunt români. Discuţiile cu Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE s-au desfăşurat la Băile Brestovăţ. Pe lângă problema spinoasă a învăţării limbii române în şcolile din nord-estul Serbiei, românii timoceni au mai ridicat o problemă şi anume cea a slujbelor religioase. Şi aici, românii sunt prigoniţi. Părintele Boian, simbolul românismului în Valea Timocului, a suferit, nu de puţine ori, constrângeri din partea autorităţilor sârbe, doar pe motivul că a ridicat pe propriul teren, o bisericuţă, la Malainiţa şi mai nou, o clopotniţă şi a fost mereu ameninţat cu demolarea bisericuţei. Putem spune că părintele Boian l-a impresionat pe  înaltul comisar cu dezvăluirile sale în legătură cu toate atacurile la care el şi Biserica Ortodoxă Română au fost supuşi de-a lungul timpului şi a rămas ca acesta să ia o decizie.

Tihan Matasarevici s-a impus ca lider în Valea Timocului

Părintele Boian a fost susţinut de mai mulţi lideri, dar totuşi cel mai convingător a fost un alt simbol a românilor din Timoc, care a ţinut aprinsă flacăra românismului şi care strânge rândurile dincolo de Dunăre. Este vorba de preşedintele Asociaţiei pentru cultura şi tradiţia românilor Dunărea din Cladova, Tihan Matasarevici, care deşi are o vârstă înaintată nu pregetă nici o secundă atunci când vine vorba de apărarea drepturilor românilor din Timoc. Tihan Matasarevici a fost însoţit şi de nepotul său, tânărul Aleksander Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni, arătându-i astfel înaltului comisar, că în Timoc, românismul se transmite din generaţie în generaţie şi că tinerii îşi cunosc istoria şi vor să-şi ceară drepturile.  „Am solicitat sprijin pentru oficializarea învăţământului în limba română în localităţile româneşti din nord-estul Serbiei. Guvernul de la Belgrad a aprobat lucrul acesta… doar formal. Am prezentat în detaliu zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării. I-am arătat, negru pe alb, domnului Vollebaek, situaţia cererilor înaintate de părinţii copiilor pentru formarea claselor primare în şcolile din trei sate. Decizia a venit  târziu şi în plus s-a lăsat la latitudinea directorilor de şcoli sârbeşti să înfiinţeze sau nu clase româneşti. Autorităţile sârbeşti ar fi trebuit să asigure şi infrastructura, întrucât nu se pot desfăşura cursuri în limba română dacă nu există cadre didactice, programe şcolare şi manuale”, a mai spus Matasarevici.

Este nevoie de unificare

Knut Vollebaek a mai discutat, pe de o parte, cu reprezentanţii Partia Democrat a Rumânilor din Serbia, iar pe de altă parte, cu conducerea Asociaţiei Părinţilor care doresc ca micuţii lor să înveţe la şcoală românească – Sandu Timoc, dar şi cu reprezentanţii Asociaţiei Ariadne Filum şi ai Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române – Dacia Ripensis. Din păcate, programul Înaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale al OSCE nu a cuprins, spre regretul multor etnici români, discuţii cu liderii Mişcării Democrate a Românilor din Serbia şi ai Iniţiativei Culturale Brestovăţ, entităţi culturale care actionează continuu pentru apărarea şi protejarea identităţii naţionale a românilor din regiunile istorice, ajungându-se astfel, din nou, la aceeaşi concluzie, că ar trebui pe viitor ca toate asociaţiile românilor din Timoc să se reunească şi să se discute pe o singură voce.

Vocea preşedintelui AST a răzbit la OSCE

Tânărul Aleksander Najdanovic care a ţinut neapărat să fie prezent la această întâlnire i-a solicitat Înaltului Comisar şi mass-media în limba română şi i-a explicat că tinerii care studiază acum la universităţile din ţara-mumă ar dori să se întoarcă în Timoc, dar pentru asta ar trebui să li se recunoscă şi lor cele mai elementare drepturi. În România tinerii timoceni studiază Limba română şi ar dori să predea pe viitor în şcolile din Timoc, dar dacă nu vor avea această posibilitate, atunci vor trebui să plece în alte ţări şi astfel se pierde şi neamul nostru românesc. Preşedintele AST a ridicat aceste probleme şi la Strasbourg, în faţa europarlamentarilor români şi străini. El s-a plâns şi atunci că nu se învaţă Limba română în şcoli, că nu există o presă liberă şi nici slujbe în limba română.

1 COMENTARIU

  1. Toata stima si respectul pentru SF SA PARINTELE BOIAN si toata sustinerea noasra pt dansul si echipa pe care si a format o TINE TI STEAGUL SUS DUMNEZEU SA AJUTE TOTI ROMANII ADEVARATI DIN TIMOC SI NU NUMAI in fond fiind ROMANI sante ti de drept si cetateni EUROPENI SI AVE TI DRETPTURI drepturi ce cu ajutorul lui DUMNEZEU si prin lucrarea SA prin cei ce IA ales va vor fi recunoscute DOAMNE AJUTA STEFAN banatean si ROMAN langa banatenii din TIMOC

Comments are closed.