Un test decisiv pentru fosta coaliţie de guvernare: SIIJ!

0
45

 

Propuneţi desfiinţarea, bineînţeles”, a concluzionat „înţelept” premierul Ludovic Orban, la încheierea pledoariei anti-SIIJ, susţinută de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în ultima şedinţă de Guvern, la o oră destul de târzie. Contestată la Curtea Constituţională, la vremea respectivă, adică anul trecut, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) a rămas în viaţă, fiind considerată o instituţie deplin constituţională, dar amputată ulterior prin toate manevrele de culise posibile. Deja nu mai este foarte clar dacă ne aflăm în faţa unor chestiuni eminamente de drept sau a unor interese subterane, bine orchestrate. Pledoaria ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, la solicitarea premierului, în şedinţa de Guvern, a fost una realmente fadă, subţire argumentată, chiar dacă invocate, dar trunchiat, au fost „recomandările” unor organisme europene precum Grupul Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO), al Consiliului Europei, Comisia europeană pentru democraţie în drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) sau raportul MCV al Comisiei Europene. „Parametrii în care SIIJ îşi desfăşoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România şi principiului controlului ierarhic” se arată în capitolul „concluzii” al Memorandumului elaborat de Ministerul Justiţiei. Nimic despre abuzurile unor procurori, despre necesitatea respectării drepturilor procesuale, a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. De parcă n-ar fi existat. Bine pusă batista pe ţambal! Premierul Ludovic Orban militează cu înverşunare, conform indicaţiilor primite, pentru desfiinţarea SIIJ, propunerea aflându-se în programul său de guvernare, ignorându-se opiniile exprimate de principalele asociaţii profesionale ale magistraţilor, dar şi de judecătorii ÎCCJ, Curţilor de Apel din Bucureşti şi Craiova, ca să le cităm doar pe cele mai importante ca pondere. Programul de guvernare al liberalilor a fost votat de ALDE, PMP, USR, UDMR, minorităţi, independenţi Pro România (parţial). Unii dintre parlamentarii respectivelor formaţiuni politice, ALDE de pildă şi UDMR, au susţinut înfiinţarea SIIJ prin lege, votată şi dezbătută în Parlament –sediul democraţiei-, organul reprezentativ suprem al poporului român, şi unica autoritate legiuitoare, cum spune Constituţia ţării. Nici o altă autoritate publică nu poate emite norme juridice cu caracter de lege, monopolul legislativ fiind deţinut de Parlament. Din acest punct de vedere lucrurile sunt clare. SIIJ a devenit, însă de la înfiinţare, un cartof fierbinte. Este adevărat că acestă instituţie de monitorizare a abaterilor magistraţilor a fost contestată vehement, de opoziţia de atunci (PNL – USR), fără succes în faţa votului covârşitor al majorităţii din Parlament. A urmat fronda din CSM, cu precădere din partea secţiei de procurori care a făcut imposibilă validarea Adinei Florea ca procuror-şef al SIIJ în urma unui concurs adjudecat. A pus umărul vârtos şi ex-ministrul social-democrat al Justiţiei, Ana Birchall, într-un moment în care era demisă de premierul din acel moment, Viorica Dăncilă, ceea ce nu s-a mai văzut. Neîndoielnic, sunt interese mari în anihilarea SIIJ, deloc floare la ureche din punct de vedere constituţional. Numai că înfiinţarea SIIJ constituie una din măsurile înţelepte ale guvernării PSD-ALDE, în domeniul justiţiei. Marcel Ciolacu, liderul interimar al social-democraţilor, a considerat revoltătoare intenţia guvernului actual –minoritar şi monocolor- de a desfiinţa Secţia Specială, o dezbatere pe acest subiect fiind de competenţa exclusivă a Parlamentului. Prin tot felul de strâmbe şi inducerea unei inhibări descumpănitoare, SIIJ a fost împiedicată realmente de la menirea sa. Tocmai de aceea, reacţia liderului PSD, Marcel Ciolacu, politician hârşit, este una moale, aproape de complezenţă, deşi aduce câteva argumente de dată recentă, relevante, dar nu infailibile. Mai pe şleau spune lucrurilor pe nume, judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinta UNJR: „SIIJ este singura structură de parchet, complet în afara controlului politic, deci acesta este motivul pentru care politicul doreşte cu ardoare desfiinţarea sa”. Lucrurile s-au complicat, teribil, în ultimele zile. Şi liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, se află în faţa unui test cu posibile consecinţe devastatoare: desfiinţarea SIIJ, fie ea prin asumarea răspunderii Guvernului, fie prin ordonanţă a acestuia, ar însemna o lovitură cumplită pentru partidul său, practic anularea a tot ceea ce a legiferat, cum spuneam, înţelept, în domeniul Justiţiei. Din acel moment, actualul Parlament, în configuraţia actuală, nu-şi mai are rostul. Şi aşa, ceea ce se petrece prin traseismul bolnav, fără precedent în parlamentele naţionale din UE, de care este cuprins, îl delegitimează complet de la menirea sa de unică autoritate legiuitoare a ţării şi organ reprezentativ suprem al poporului. Altfel spus, PSD dar şi ALDE, îşi joacă o carte importantă, pentru viitorul lor politic: SIIJ.