Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României are loc în 30 noiembrie, consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin legea nr. 147 din 23 iulie 2012 adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Preşedintelui României. Această zi a fost instituită ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează în urma demersurilor Bisericii Ortodoxe Române adresate Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României.
Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, era frate al Sfântului Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.
A fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29).
Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: “Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru”. (Ioan 1; 38-40)
Sfântul Andrei l-a vestit pe Hristos pentru prima dată, spunându-i despre El fratelui său Simon (Petru): “Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos). Și l-a adus la Iisus. (Ioan 1, 41, 41)
Pentru aceasta Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Din zilele acelea Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Țării Sfinte, ca şi ceilalţi Apostoli.
Atunci când Iisus a intrat în Ierusalim, Sfântul Apostol Andrei a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe de Învierea Sa.
După Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.
Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus mai pe urmă “Crucea Sfântului Andrei”.
