Donald Trump vs Vladimir Putin: Alte mutări pe tabla de şah

0
508

„Apărarea Putin”, invocată cu ani în urmă de Emanuel Todd, e tot mai vulnerabilă, deşi până acum a rezistat. Potrivit publicaţiei Atlantic, Donald Trump şi-ar fi dat consimţământul penru o altă abordare, mai exact un plan strategic, care ar permite o relaxare treptată a sancţiunilor şi chiar un început de restabilire a relaţiilor comerciale, dintre SUA şi Rusia, deschizând spaţiul pentru reintegrarea economică a Rusiei. Asta nu înseamnă că decizia a fost luată. Se pregăteşte acum o listă a cetăţenilor americani aflaţi în închisorile ruseşti şi o altă listă cu persoane ale opoziţiei ruse, jurnalişti şi alţi deţinuţi. The Atlantic afirmă că administraţia Trump vede posibilă o relaxare a sancţiunilor, ca o modalitate de a deschide acorduri comerciale cu Rusia, în special în sectorul energetic şi al materiilor prime. Pe 18 septembrie a.c., Donald Trump a semnat o nouă lege „a sancţiunilor infernale” împotriva Rusiei, adoptată de ambele camere ale Congresului, care atinge sectorul energetic, cel de apărare precum şi aşa-numita flotă din umbră, pe care Moscova o foloseşte pentru a eluda restricţiile existente. Poziţia administraţiei, cu privire la implementarea legii, nu este deplin clară. Legea îi conferă preşedintelui posibilitatea de a impune tarife de până la 100% ţărilor care continuă să cumpere petrol şi gaze ruseşti. Cu alte cuvinte, Donald Trump menţine deschise simultan două instrumente complet diferite. Legea în sine îi conferă lui Donald Trump un larg drept de a decide când şi cui vor fi aplicate anumite măsuri. În ciuda legii, aşa-numită Lindsey Graham, emisarii americani testează în culise o modalitate de a deschide legături de afaceri cu Moscova. La Kiev, preşedintele Ucrainei a declarat pentru The Atlantic că va încerca să blocheze orice ridicare a sancţiunilor împotriva Rusiei. El a şi cerut Occidentului să intensifice presiunile economice. Rusia nu a reuşit până acum să-şi atingă obiectivele, după mai bine de 4 ani, deşi dispune de resurse economice şi de mobilizare mult mai mari. Chiar şi fără SUA (puţin probabil) Ucraina mizează pe aliaţii europeni, deşi resimt şi aceştia eforturile financiare făcute. Chiar au probleme. La mijlocul lunii septembrie Kremlinul a sugerat timid că negocierile ar putea fi reluate. Putin declarase că „trilaterala” cu SUA şi Ucraina, puţin probabilă înainte de alegerile pentru Duma de Stat, urmau să fie rediscutate, dialogul rămânând posibil. Alegerile s-au închis pe 20 septembrie. În decurs de o săptămână Putin şi Lavrov au trecut de la deschiderea condiţionată la o serie de poziţii inflexibile, care amână orice încheiere negociată. Motivul? Campania cu drone din prima zi a alegerilor, peste 1800, în regiunea Moscova, unde Serghei Sobianin susţine că atacul a fost fără precedent. Mesajul mai nou pentru Kiev este acela că nici o provocare sau escaladare nu i-a adus ceea ce dorea. Orice decizie, inclusiv dacă se va relua sau nu negocierea, se va baza pe interesele Rusiei. Evaluarea lui Putin asupra relaţiilor cu SUA este mixtă: a salutat discuţia lui Donald Trump cu Xi de la Washington, dar a declarat că relaţiile Rusiei cu SUA sunt aproape de zero. Moscova nu aşteaptă negocierile, vrea ca Ucraina să plătească un preţ mult mai mare pentru refuzul de a accepta condiţiile puse de Rusia.