0
432

afis expozitieLa Secţia Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei se va deschide, începând cu data de 4 octombrie, expoziţia itinerantă „Eros şi sexualitate în Dacia Romană”, reunind 84 de lucrări reprezentative aparţinând mai multor muzee din ţară. Publicul va avea parte de o expoziţie inedită şi „exotică”, anunţă organizatorii, cu piese arheologice descoperite pe teritoriul României şi care reflectă reprezentarea artistică a nudităţii şi a sexualităţii în epoca romană, precum tipare ceramice cu reprezentări erotice, un falus cu aripi, o scenă sexuală gravată pe un monument funerar sau reprezentări ale zeiţei Venus. Expoziţia se adresează numai segmentului de public cu vârsta de peste 18 ani şi va fi deschisă la Craiova până pe data de 30 octombrie.

Expoziţia „Eros şi sexualitate în Dacia Romană” este organizată la iniţiativa Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, în colaborare cu opt alte instituţii muzeale de prestigiu din Transilvania, Oltenia şi Banat: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Orăşenesc Turda, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Banatului Timişoara, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi, bineînţeles, Muzeul Olteniei.

«După mai multe secole de cenzură, pudoare şi prejudecăţi, în contextul societăţii libere în care trăim, expoziţia „Eros şi sexualitate în Dacia Romană” aduce în prim planul atenţiei publice o realitate a lumii antice şi deopotrivă a tuturor timpurilor. A fost, este şi va rămâne un subiect tabu, datorită nu problematicii în sine, cât mai ales exceselor de comportament şi a scandalurilor generate.

Când vorbim despre eros şi sexualitate nu trebuie să avem neapărat în vedere prostituţia, videochat-urile, casele de toleranţă sau viaţa sexuală în amănuntele sale intime. Ne referim la nuditate, la perfecţiunea corpului uman aşa cum a fost redat el în cadrul „proporţiilor de aur” şi la manifestări erotice specific umane, scuturate de latura vulgară cu care ne-a obişnuit mediul informaţional din ultima vreme», explică organizatorii într-un comunicat de presă.

Potrivit acestora, lumea greco-romană nu avea prejudecăţile cu care ne confruntăm în prezent, erotismul fiind prezent în viaţa cotidiană fără a agresa în vreun fel societatea. Cu excepţia reprezentărilor priapice, cu rol apotropaic şi de stimulare a fecundităţii şi fertilităţii umane, destul de rare, nuditatea era mai degrabă specifică zeităţilor decât oamenilor.

«Dorim să prezentăm vizitatorului un excurs prin reprezentările artistice, figurative ale lumii romane, despre corpul uman, în diferitele sale ipostaze. Fie că sunt zei, oameni obişnuiţi, prostituate sau „clienţi” ori cupluri conjugale, aceştia au constituit obiectul unor reprezentări prin care nuditatea şi atributele sexuale nu violentau sensibilităţile,  nu determinau oprobiul comunităţii, nu generau discursuri moralizatoare», se mai precizează în comunicat.