Disputa dintre parlamentarii opoziţiei şi cei ai puterii pe tema numirii preşedintelui şi membrilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) are, dincolo de miza politică, una despre care se vorbeşte mai puţin, dar mai importantă: bani şi putere. Şeful CSA are o leafă care o depăşeşte binişor pe cea a preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama. Conform cifrelor de anul trecut, Angela Toncescu, fosta preşedintă a CSA, a încasat peste 14.000 de euro pe lună. Asta, în timp ce premierul Emil Boc prezenta ca obiectiv îndeplinit tăierea salariilor „nesimţite” de la stat. În plus, de pixul conducerii CSA depinde aproape întreaga activitate a companiilor de asigurări din România. Nici o firmă de profil nu-şi poate instala o nouă conducere sau numi un nou preşedinte fără avizul Comisiei, brokerii, asiguratorii, reasiguratorii, intermediarii, toţi sunt autorizaţi exclusiv de CSA. Aceeaşi instituţie poate să le retragă autorizaţiile de funcţionare, le poate suspenda activitatea. Acesta este şi motivul pentru care partidele se luptă, de fiecare dată, pentru a-şi instala oameni în astfel de funcţii. Săptămâna aceasta, opoziţia a contestat numirea lui Constantin Buzoianu în funcţia de preşedinte al CSA, invocând chestiuni tehnice ce ţin de regulament. Asta pentru că nominalizarea a fost schimbată peste noapte de PDL, iniţial propunerea democrat-liberalilor fiind Romeo Ionuţ Comăniciu. S-a vorbit chiar şi de o şpagă de un milion de euro primită de PDL pentru a-l numi pe Buzoianu.
