Subteranul Craiovei dezgroapă morţii

1
214

Consilierii municipali mai pun nişte bani în contul proprietarilor de lângă pasajul subteran. Pentru a continua lucrarea, autorităţile au nevoie de încă o suprafaţă de teren, iar ghinionul face ca aceasta să se intersecteze cu proprietăţile a doi craioveni. Unul dintre ei nu vrea să audă că trebuie să scoată bani din buzunar pentru a-şi cartografia proprietatea.

Pentru a se putea construi pasajul subteran în zona dinspre Casa Studenţilor mai este nevoie de o suprafaţă de 81 de metri pătraţi pe latura dreaptă a proiectului. Experţii au mers la faţa locului şi au făcut măsurătorile, ajung la concluzia că acest teren este disponibil, dar el se găseşte în proprietatea a doi craioveni: 15 metri pătraţi aparţinând lui Viorica Butărescu şi Constantin Butărescu şi 76 de metri pătraţi aparţinând craiovenilor Mircea Sorin Ciolofan şi Alina Ciolofan. Pentru a evita demersurile mai coimplicate pe care le-au întâmpinat la demolarea celor două case – situate pe strada “Eugeniu Carada”,  la nr. 15 şi pe strada “Arieş”, la nr. 8 – autorităţile s-au gândit să se orienteze pe schimbul cu un alt teren sau, în cazul în care nu se poate, bucăţica de pământ să fie cumpărate cu banii jos.

Moşternitorii refuză să-şi facă actele

Numai că lucrurile nu au mers aşa de simplu cum au fost gândite. Potrivit autorităţilor, cea mai mare problemă o ridică suprafaţa cea mai mică. Deşi este vorba de o fâşie de numai 15 metri pătraţi, ea nu poate fi expropriată în mod obişnuit întrucât situaţia juridică a terenului nu a fost tranşată nici până acum. Casa şi curtea de 500 de metri pătraţi au fost cumpărate, în 1993, de Viorica Butărescu şi Constantin Butărescu. Între timp, bărbatul a murit şi nu s-a mai făcut succesiunea. Proprietatea nu are, prin urmare, documentaţia cadastrală şi nu este intabulată în cartea funciară, adică nu e pregătită pentru nici un fel de tranzacţie. Moştenitorii legali ar putea limpezi lucrurile dacă ar face succesiunea, dar ei refuză spunând că ar plăti 13.000 de lei, costurile acţiunii.

Despăgubiri de 2.550 de euro

Lovindu-se de acest refuz, autorităţile se văd nevoite să se întoarcă la procedura de expropriere, pe care o consideră “soluţia cea mai uşoară şi mai sigură”. Pe ordinea de zi a şedinţei CLM de astăzi, se propune modificarea primei hotărâri privind exproprierile pentru pasajul subteran. Faţă de cele votate de consilieri în 2010, aleşii locali din acest mandat trebuie să aprobe o majorare a indicatorilor financiari cu 11.760 de lei, echivalentul a 2.550 de euro. Potrivit raportului întocmit de specialiştii Primăriei Craiova, această sumă reprezintă despăgubirile care urmează să fie plătite, în total, celor doi proprietari. Cele două case care au fost demolate au fost despăgubite, la momentul demolării, cu suma totală de 707.543 de euro.

Racordurile din grădiniţa de flori

În plus, Primăria Craiova, în calitate de expropriator, va trebui să rezolve pe cheltuială proprie şi proiectul de sistematizare a zonei. În raport se precizează că municipalitatea trebuie să stabilească traseul împrejmuirii, amplasarea porţilor de acces şi să lege curţile de trotuar şi de strada “Arieş”. În această situaţie se află tot proprietatea din care se rup cei 15 metri pătraţi. În plus, acest teren – care este o grădiniţă de flori – pune probleme şi pentru faptul că e traversat de toate reţelele de utilităţi. Cum acestea vor fi distruse în momentul lucrărilor, tot autorităţile sunt cele care trebuie să se ocupe de reproiectarea racordurilor şi chiar să le execute “pentru a asigura funcţionarea în siguranţă a imobilelor din curtea respectivă”, după cum se menţionează în proiect.

Un tunel de 405 de metri

Pasajul subteran este construit de firma craioveană MITLIV, în asociere cu concernul austriac HABAU. Lucrarea costă 66 milioane de lei, echivalentul a 15 milioane de euro. Finanţarea e asigurată în proporţie de 98% dion fonduri europene şi 2% de la bugetul local. Investiţia trebuie să fie terminată în 18 luni. Pasajul subteran este proiectat să aibă o lungime de 405,32 de metri, dintre care suprafaţa acoperită – 184,84 de metri, restul reprezentând rampele de acces. În interiorul pasajului vor avea voie doar maşinile, care vor circula pe două benzi, câte una pe fiecare sens de mers. În proiect sunt prinse şi sensuri giratorii pentru fluidizarea circulaţiei, precum şi amenajarea trotuarelor.


1 COMENTARIU

Comments are closed.