Ambiţia primarului Vergică Şovăilă: Pepenii din Călăraşi vor trece graniţa

0
127

Locuitorii din comuna Călăraşi sunt recunoscuţi prin hărnicie şi corectitudine. Faptul că au pepeni de soi şi grădini care se întorc după soare aproape că nu mai surprinde pe nimeni. An de an gospodarii comunei doboară recorduri în materie de producţie la cartofi, roşii şi mai ales la lubeniţă. Primarul localităţii, Vergică Şovăilă are totuşi un „of” legat de faptul că pepenii de la Călăraşi, cunoscuţi în toată ţara, nu pot fi gustaţi şi de nemţi, ruşi sau cehi, aşa cum se întâmpla pe vremuri. Recunoscut ca un fiu al comunei ambiţios, edilul Călăraşiului întreprinde numeroase demersuri atât pe la ministere cât şi la administraţia judeţeană şi centrală pentru a putea face un en-gross unde să se strângă toată producţia de la nivelul comunei Călăraşi şi ulterior să o poată exporta în ţările Uniunii Europene şi nu numai. Primarul nu poate să conceapă că truda concetăţenilor săi, care se străduiesc tot anul, să nu fie plătită corespunzător. În lipsa unui en-gross, beneficiarii acestui efort sunt intermediarii care cumpără pepenii cu 20 sau 30 de bani  pe kilogram de la călărăşeni şi îi vând pe piaţa din Craiova cu 1 leu. 

Vergică Şovăilă

Comuna Călăraşi înfloreşte pe fiecare zi, la propriu, pentru că florile multicolore de la porţile oamenilor, dar şi cele din faţa celor mai importante clădiri, dădeau ieri un aer de prosperitate. I-am găsit pe locuitorii Călăraşiului aşa cum ne-am obişnuit deja, la muncă, majoritatea având ca îndeletnicire de bază agricultura. De hrana sufletească a călărăşenilor se interesează edilul localităţii, primarul Vergică Şovăilă. Ieri, acesta se afla pe şantier, la Căminul Cultural, care se primeneşte pentru ziua în care va găzdui artiştii ce vor descreţi frunţile localnicilor.

„Tocmai am demarat lucrările de modernizare şi extindere a Căminului Cultural. Aceasta presupune şi extinderea clădirii pentru că el nu avea o cameră în care să aştepte ansamblurile, în care să aştepte cei care urcau pe scenă. Ei trebuiau să stea într-o săliţă foarte mică. Apoi, vom reabilita şi acoperişul. În plus, fundaţia clădirii este din cărămidă. Deja o fac din ciment, cu fier-beton. Să întărim construcţia pentru că este păcat de ea. O altă lucrare vizează sală de lectură în care avem biblionetul. Avem peste 13.000 de volume în biblioteca din comună. Vom reamenaja căminul pentru că nu nu avea decât 250 de locuri. Vor fi construite balcoane pentru a mări capacitatea. Eu cred că un primar trebuie să fie orientat şi spre viitor. Generaţiile viitoare sigur vor avea nevoie de această clădire pentru că trebuie să mai faci şi altceva decât agricultură. De la această premisă am plecat, pentru că acolo este şi acces la internet şi poate oamenii din comună mai au nevoie. Lucrările de reabilitare costă 440.000 de lei, un preţ acceptabil zic eu”, a subliniat Vergică Şovăilă, edilul comunei.

Soluţia  ar fi tot şcolile profesionale…

Primarul Călăraşului consideră că ar fi momentul să se reintroducă în sistemul educaţional şcolile profesionale, care în mod cert, ar avea mai mare căutare în rândul elevilor din Călăraşi. La nivelul comunei studiază mulţi elevi, peste 1.300, dar rezultatele la învăţământul liceal nu sunt chiar foarte bune. „Noi avem o postliceală cu 280 de cursanţi. Ca structură şcolară cred că este un a dintre cele mai complexe, la nivel de comune, din ţară. Sunt cele 280 de locuri pe farmacie şi asistenţi generalişti. Avem Liceul Tehnologic cu peste 500 de cursanţi, plus cele trei şcoli generale din Călăraşi şi Sărata. Avem peste 1.300 de elevi în total. Ce mi se pare mie anormal, la aceste licee de agricultură, mecanice vin cursanţi cu o pregătire precară. Toţi cei care pică la liceele toretice ajung la aceste licee. Din punctul meu de vedere ar fi bine să se înfiinţeze şcolile profesionale, astfel încât cei care nu pot să acceadă la aceste licee să meargă la şcolile profesionale care să pregătească muncitori către diverse domenii. Altfel, ne mirăm de ce doar 2-3 reuşesc să ia Bac-ul”, a mai spus edilul comunei Călăraşi.

„Am putea găsi pieţe de desfacere cu siguranţă”

Vergică Şovăilă, recunoscut ca un foarte bun organizator, nu are linişte când îi vede pe concetăţenii săi care muncesc toată primăvara, iar acum, când trebuie să valorifice producţia, o dau aproape pe degeaba, pentru că nu mai există posibilitarea de exporta pepenii, aşa cum se făcea înainte de 1989. Edilul crede că Executivul, prin Ministerul Agriculturii ar trebui să se implice mai mult în această direcţie. „Până nu se vor pune bazele evaluării superioare a producţiei pe care agricultorii noştri le obţin lucrurile tot aşa vor merge. Guvernul ar trebui pe undeva să nu mai meargă pe acea chestie cu cererea şi oferta. Ar trebui mai ales Ministerul Agriculturii să se ocupe de aceste centre de preluare a producţiei şi de găsit în afară posibilităţi, astfel încât această producţie să fie preluată în alte ţări. Dacă cineva din Ministerul Agriculturii s-ar ocupa de această treabă câştigul ar fi enorm. În primul rând că la noi în zonă există timpurietate. Cartoful timpuriu se recoltează prin luna mai, lubeniţa la tunel la începutul lunii iunie deja iese. La fel roşiile la solar şi cele din seră. Deci am putea găsi pieţe de desfacere cu siguranţă cu produsele de calitate pe care le avem. Dar nu există preocupare în construirea acestor centre pentru că toate lumea se întreabă cine le preia”, a subliniat primarul Şovăilă.

Demersuri peste demersuri…dar, degeaba

Edilul comunei Călăraşi nu a stat nici el cu mâine în sân şi s-a zbătut atât cât i-a permis funcţia de primar. A bătut pe la toate uşile cu speranţa că munca agricultorilor va fi într-un târziu răsplătită pe măsură trudei. „Am făcut o grămadă de demersuri şi la Ministerul Agriculturii, am făcut memoriu la Preşedenţie, la Ministerul Dezvoltării Regionale. Nimeni nu poate să-şi dea ceva concret pentru că nu ştie cine şi cum le finanţează aceste depozite, cu toate că ar fi un câştig. În prezent nu facem decât să încurajăm economia subterană. Spre exemplu, agricultorul scoate cu un anumit preţ kilogramul de lubeniţă. Merge cu el la marginea satului, îl dă cu 20-30 de bani kilogramul, iar cel care câştigă este intermediarul care ia de aici şi îl duce pe piaţă. Sub 1 leu nu prea se dă pepenele verde în pieţele din Craiova. Şi atunci, de la 30 de bani şi până la 1 leu, toţi aceşti bani, merg în buzunarele altora. Şi nu numai la lubeniţă se pune problema aşa. Şi la cartof, şi la toate culturile. Şi sunt mii de tone care ajung pe pieţele din toată ţara. Oamenii nu mai sunt motivaţi. Acum grâul mai mult de 50 de bani nu este. Ei nu mai pot să reia procesul de producţie pentru că în ritmul acesta nu scot nici banii pe care îi bagă. La pepeni şi la roşii din cauza preţului mic oamenii nu-şi scot nici banii pe care i-au investit…”, a mai susţinut primarul Şovăilă

Pepenii de Călăraşi erau un deliciu la Moscova

Primarul îşi aduce aminte şi din vremea în care era şef de fermă şi dădea toată producţia de pepeni obţinută la Călăraşi la export, pepenii noştri fiind solicitaţi de nemţi, de ruşi, de polonezi şi mai ales de cehi. „Dădeam atât de mult la export încât abia mai rămânea pentru piaţă internă. Erau mii de tone. Iar acum de ce nu se mai poate? Produsele noastre ajungeau în RDG, în Polonia, Cehoslovacia şi Rusia. Toată Rusia mânca lubeniţe de la noi”, a spus edilul. Primarul crede că şi problema preţului energiei electrice ar trebui reglememtată, mai ales pentru agricultorii care vor să îşi irige terenurile. „Eu am inventariat 280 de puţuri, unde omul şi-a luat o mică motopompă şi îşi irigă când doreşte el. S-a limitat la o mică suprafaţă, să scoată astfel încât să-şi asigure existenţa de acolo şi nu mai vrea să producă pentru a vinde. Organizaţia Utilizatorilor de Apă nu mai poate să fiinţeze în aceste condiţii pentru că vin mereu facturi, recalculări. Dacă te costă 90% din preţ numai energia, oamenii nu prea au de ales. O udare este între 200-250 de lei pe 50 de ari”, a conchis primarul Vergică Şovăilă.


Racordare gratuită la canalizare

Comuna Călăraşi va trece din toamna acestui an la un alt nivel de dezvoltare. Toţi locuitorii vor beneficia de canalizare şi apă curentă. „Aşteptăm Masterplanul de Apă şi Canalizare al localităţii, mai ales la nivelul satului Călăraşi. Sper ca în această toamnă să începem. Aici avem peste 4 milioane de euro. Oamenii vor beneficia de racordare gratuită, va fi suportată de cei care vor câştiga licitaţia şi o parte de la Consiliul Local”, a precizat Vergică Şovăilă.

 

60.000 de lei au fost investiţi în drumuri

S-au făcut investiţii şi în infrastructură. Primarul localităţii Călăraşi ne-a precizat că au fost pietruite aproape toate drumurile atât din intravilan cât şi din extravilan. „Cu 60.000 de lei am reuşit să reabilităm aproape toată reţeaua de drumuri. Eu cred că este o performanţă. Am verificat costurile şi le-am comparat cu alte, în alte judeţe şi vă spun că din punct de vedere al preţ-calitate suntem mulţumiţi”, a subliniat edilul Călăraşului.

 RADU ILICEANU şi MARGA BULUGEAN