Ziua Imnului Naţional, sub umbrelă

0
367

Speriaţi de ploaia care părea că nu se mai opreşte, craiovenii au preferat, ieri, să stea în case decât să se alăture autorităţilor doljene la ceremonia de celebrare a Zilei Imnului Naţional “Deşteaptă-te, române!”, care se sărbătoreşte anual începând din 1998, ca urmare a unei Hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998. Versurile provin din poemul „Un răsunet”, publicat de Andrei Mureşanu în timpul Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann, poet şi etnograf, cântăreţ şi autor de cărţi de muzică. Timp de câţiva ani, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi Imnul Naţional al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit, în 1994, cu „Limba noastră”.

Cu puţin înainte de ora 10.00, după programul stabilit, oficialii craioveni –  printre care s-au aflat atât vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan, cât şi preşedintele PSD Craiova, Mihai Fifor – s-au instalat pe aleea din faţa Teatrului Naţional “Marin Sorescu”, încolonaţi pentru onor. Ceremonialul dedicat comemorării Imnului Naţional a început printr-o slujbă religioasă, oficiată de un sobor de preoţi militari.

După momentul religios, a urmat discursul prefectului de Dolj, Nicolae Giugea: «Există simboluri care ne însoţesc şi ne definesc ca naţiune. Alături de steag, Imnul este unul dintre acestea. Actualul Imn Naţional al României s-a făurit în anii Revoluţiei paşoptiste, moment fundamental în modernizarea ţării. Revoluţionarii de atunci simţeau nevoia unui Imn care să-i însufleţească pe români aşa cum o făcuse Marseilleza în timpul Revoluţiei Franceze. Primele încercări au aparţinut lui Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu şi Vasile Alecsandri. Dar cel care a făcut să vibreze sufletele românilor a fost Andrei Mureşeanu. Pe 21 iunie 1848 el a publicat în gazeta „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” poezia „Un răsunet”. Văzând succesul de care s-a bucurat poezia, Andrei Mureşanu l-a rugat pe cântăreţul Gheorghe Ucenescu de la Biserica „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului să-i potrivească o melodie pe revoluţionarele versuri. Acesta a adaptat melodia “Din sânul maicii mele”, scrisă de Anton Pann, şi i-a dat titlul primului vers – „Deşteaptă-te, române!”. Acest cântec s-a intonat pe stradă pentru prima oară în 1848 de studenţii revoluţionari. Rapid, a devenit cel mai îndrăgit cântec patriotic românesc, indiferent de imnul oficial al momentului. Capacitatea acestui cântec de a mobiliza energiile românilor s-a făcut simţită în toate marile momente ale istoriei României. De 20 de ani acest Imn ne reprezintă ca naţiune la toate marile evenimente. De fiecare când îl intonăm să ne aducem aminte de momentele în care el s-a plămădit şi în care ne-a însufleţit», a cuvântat Giugea.

În partea de mijloc a ceremonialului, după susţinerea unui scurt recital coral, s-a intonat Imnul, care a fost salutat în poziţie de drepţi de militari, oficiali şi puţinii craioveni ascunşi sub umbrele, care au luat parte la eveniment. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, mai repede decât era programată, de vină fiind ploaia torenţială care i-a făcut pe participanţi să se adăpostească rapid.