Administrația Bazinală de Apă Jiu a marcat, ieri, Ziua Internațională a Dunării. Cu această ocazie, s-a întrunit într-o ședință festivă Comitetul de Bazin Jiu-Dunăre, în care s-au prezentat, printre altele, și pașii care au fost parcurși până în acest moment în ceea ce privește redactarea Planului de Management al riscului la inundații, impus de legislația europeană și pe care România va trebui să îl trimită Comisiei Europene până la data de 22 martie 2016.
Există o directivă a Uniunii Europene, respectiv Directiva privind evaluarea și managementul riscului de inundații 2007/60/EC, care obligă România, ca stat membru, să elaboreze Planuri de Management al riscului la inundații. Aceste planuri se elaborează pentru toate zonele care au fost identificate cu risc la inundații, zone pentru care s-au realizat și hărți de hazard. Planurile sunt supuse consultării publice timp de șase luni, în intervalul mai-noiembrie 2015, iar versiunea finală va fi publicată pe 22 decembrie 2015. România trebuie să trimită Comisiei Europene toate planurile pe data de 22 martie 2016.
Au fost redactate primele trei capitole
Toate cele 11 ABA (n.r. – Administrații Bazinale de Apă) din țară trebuie să elaboreze câte un plan, prin urmare și ABA Jiu lucrează la propria documentație. Ieri, cu ocazia întrunirii în ședință festivă a Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, s-a prezentat stadiul în care se află Planul care se scrie în această perioadă. Potrivit specialiștilor ABA Jiu, Planul de Management al riscului la inundații va cuprinde șapte capitole, fiind inspirat atât din cerințele pe care le impune Directiva, cât și din recomandările Ghidurilor UE. Până acum au fost redactate primele trei capitole și se lucrează acum la elaborarea capitolului al patrulea.
Un catalog cu 23 de măsuri
Capitolul la care se lucrează acum se numește Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestora, iar specialiștii ABA Jiu au explicat că, pentru aceasta, s-a elaborat un Catalog de măsuri potențiale la nivel național. Acest catalog cuprinde 23 de tipuri de măsuri, iar pentru fiecare măsură sunt prezentate exemple. Cele mai multe măsuri sunt pentru protecție. În zonelor urbane se propune amenajarea de rigole, canale și sisteme de drenaj, bazine de retenție, iar pentru protejarea terenurilor agricole se intenționează să se realizeze terasări ale versanților și să se cultive perdele de arbuști.
„Calitatea apelor în bazinul fluvial al Dunării s-a îmbunătăţit mult”
Prefectul de Dolj, Sorin Răducan, care este și președintele Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, a participat la întâlnirea ocazionată de Ziua Internațională a Dunării, acesta subliniind importanța strategiei europene în ceea ce privește acest fluviu. „Calitatea apelor în bazinul fluvial al Dunării s-a îmbunătăţit mult în ultimii 20 de ani, în mare parte datorită contribuţiei Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea ( ICPDR). Ziua Dunării este o ocazie de a celebra acest succes şi de a întreprinde şi în continuare acţiuni comune pentru a menţine aceste bune realizări”, a declarat prefectul de Dolj, Sorin Răducan. Acesta a punctat că, în cadrul strategiei, României i-au fost atribuite spre coordonare domeniile prioritare de transport (partea de navigabilitate – împreună cu Austria), promovarea culturii şi turismului (împreună cu Bulgaria) și managementul riscurilor de mediu (împreună cu Ungaria). Dintre cele 14 ţări incluse în Strategia Dunării, 9 sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România, Bulgaria şi Croaţia), restul fiind state non-membre (Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).
