 Fostul şef al armatei egiptene, mareşalul Abdel Fattah el-Sisi, câştigă alegerile prezidenţiale cu 96% din voturile exprimate, potrivit unor rezultate provizorii, un scrutin care consacră puterea armatei după 11 luni de la destituirea islamistului Mohamed Morsi, singurul care nu a provenit din forţele armate. Această victorie nu reprezintă o surpriză, într-o ţară în care orice voce disidentă este reprimată, iar opozanţii sunt decimaţi, încarceraţi sau ajung în faţa justiţiei, comentează AFP. Susţinătorii lui Morsi au fost primele victime ale reprimării implacabile a autorităţilor instalate la putere de către el-Sisi, care s-a soldat cu peste 1.400 de morţi şi aproximativ 15.000 de arestări. După trei ani de la revolta care a condus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, activişti pentru drepturile omului acuză autorităţile că exercită, începând din iulie 2013, o putere şi mai autoritaristă decât cea lui Mubarak. „Puţini oameni şi-ar fi imaginat, la îndepărtarea lui Mubarak, că, trei ani mai târziu, un mareşal cu ochelari de soare, un nou faraon, va fi ales cu 96%, fără ca măcar să fi prezentat un program sau să fi făcut campanie”, apreciază Karim Bitar, director pentru cercetare la Institutul pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice.
Fostul şef al armatei egiptene, mareşalul Abdel Fattah el-Sisi, câştigă alegerile prezidenţiale cu 96% din voturile exprimate, potrivit unor rezultate provizorii, un scrutin care consacră puterea armatei după 11 luni de la destituirea islamistului Mohamed Morsi, singurul care nu a provenit din forţele armate. Această victorie nu reprezintă o surpriză, într-o ţară în care orice voce disidentă este reprimată, iar opozanţii sunt decimaţi, încarceraţi sau ajung în faţa justiţiei, comentează AFP. Susţinătorii lui Morsi au fost primele victime ale reprimării implacabile a autorităţilor instalate la putere de către el-Sisi, care s-a soldat cu peste 1.400 de morţi şi aproximativ 15.000 de arestări. După trei ani de la revolta care a condus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, activişti pentru drepturile omului acuză autorităţile că exercită, începând din iulie 2013, o putere şi mai autoritaristă decât cea lui Mubarak. „Puţini oameni şi-ar fi imaginat, la îndepărtarea lui Mubarak, că, trei ani mai târziu, un mareşal cu ochelari de soare, un nou faraon, va fi ales cu 96%, fără ca măcar să fi prezentat un program sau să fi făcut campanie”, apreciază Karim Bitar, director pentru cercetare la Institutul pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice.
 
				 
		
















