Ucraina: UE implică direct agenţii Moscovei

0
130

SUA şi aliaţii săi europeni au decis noi sancţiuni contra Rusiei, în urma escaladării tensiunilor din estul Ucrainei. În urma discuţiei lui Barack Obama cu Angela Merkel, Francois Hollande şi David Cameron măsurile luate se doresc a forţa Moscova să înţeleagă că actele de destabilizare care se derulează în Ucraina trebuie să înceteze. Sâmbătă, G7 a anunţat extensia sancţiunilor, fiindcă după acordul de la Geneva „Rusia n-a mişcat un deget pentru a opri dezescaladarea”. Se vorbeşte de faza a treia, care prevede un embargou similar celui aplicat Iranului, contra sectoarelor cheie – energetic, financiar şi militar – din economia Rusiei. Dar SUA nu ţintesc doar industria de armament, ci şi cercul de apropiaţi ai lui Vladimir Putin, potrivit consilierului adjunct pentru securitate naţională, Tony Blinken. Conştientă de impactul acestor măsuri din faza a treia, care ar putea fi resimţite de aliaţii dependenţi de gazul rusesc, Casa Albă are în rezervă şi o ripostă mai vehementă. Deocamdată, urmăreşte punerea în aplicare a sancţiunilor sectoriale. În fine, potrivit evaluărilor controversarte ale CIA, averea lui Putin se ridică la 40 de miliarde de dolari, dar este protejată de o nebuloasă de nume necunoscute. Sancţiunile lovesc deja compania Gunvor, controlată de Guennadi Timcenko, un apropiat al preşedintelui rus. Atins este şi Igor Sekin, patronul Rosneff, şi Alexei Miller, patronul Gazprom. Speranţa occidentalilor este inducerea unei panici la Moscova suficientă pentru descurajarea lui Putin de a invada Ucraina. În fine, o listă de 15 nume publicată marţi dimineaţa la Bruxelles include, pentru prima dată, şi doi responsabili ai serviciului militar de informaţii rus (GRU), implicaţi în incidentele de la Sloviansk. Lista neagră europeană care interzice viza pentru UE a crescut de la 33 la 48 de persoane. Sancţionat este vicepremierul Dmitri Kozak, vicepreşedinta Dumei, Ludmila Şevetsova, doi din greii moscoviţi care au jucat un rol cheie în anexarea Crimeei. Din zona militară, Valeri Gherassimov, şeful Statului major al Federaţiei Ruse, şi Igor Sergun, directorul general al serviciului militar de informaţii, „responsabilul activităţilor agenţilor GRU în estul Ucrainei”, se găsesc pe lista neagră. De asemenea, cinci şefi proruşi din Ucraina, Gherman Prokopiv, liderul Gărzii Lugansk, Valeri Bolotov, conducătorul Armatei de sud-est, Tsiplakov Guenadevici, conducătorul miliţiei populare din Donbas, Andrei Purguin, liderul „Republicii Doneţk”, şi bineînţeles Denis Pucilin, figură cunoscută în capitala Donbasului, au intrat şi ei pe lista neagră. În faţa celui de-al treilea val de sancţiuni, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a recunoscut că aceste decizii lovesc antreprizele şi sectoarele de înaltă tehnologie, ele marcând revenirea la politica cortinei de fier. Grupul gazier Gazprom a anunţat, ieri, o scădere a beneficiilor sale cu 7% pe anul trecut, avertizând că sancţiunile occidentale riscă perturbarea exporturilor către Europa. 50% din bugetul Rusiei depinde de exportul hidrocarburilor. În anturajul Kremlinului, ideea că „fără Occident Rusia va fi mai puternică” se aude tot mai frecvent, dar menirea ei este de natură exclusiv propagandistică. Vineri, agenţia Standard & Poor’s a coborât nota Rusiei la „BBB-”. Oamenii de afaceri resimt dificultăţile împrumutului în dolari sau euro la Banca Centrală Rusă.