Declaraţia comună a reuniunii cvadrilaterală România – Bulgaria – Grecia – Serbia

0
83

Prim-miniştrii României, E.S. Viorica Dăncilă, Republicii Bulgaria, E.S Boyko Borissov, Republicii Elene, E.S. Alexis Tspiras, împreună cu Preşedintele Republicii Serbia, E.S. Aleksandar Vučić,

 Exprimând satisfacţia pentru nivelul înalt al dialogului politic şi cooperării de ansamblu dintre cele patru state,

Recunoscând importanţa continuării dialogului periodic între cele patru state, care constituie un cadru funcțional de cooperare regională ce contribuie la promovarea unei atmosfere de încredere şi parteneriat în regiune,

Împărtășind convingerea că relațiile de prietenie şi de bună-vecinătate dintre cele patru state, fundamentate pe valorile şi principiile europene sunt în interesul cetăţenilor noştri şi al securităţii şi stabilităţii întregii regiuni a Europei de Sud-Est,

Subliniind importanţa cooperării regionale, reconcilierii şi relaţiilor de bună-vecinătate şi salutând progresul semnificativ înregistrat de Republica Bulgaria şi de Republica Elenă în continuarea consolidării relaţiilor bilaterale printr-o abordare hotărâtă şi orientată spre viitor în relaţiile lor cu Republica Macedonia de Nord,

Exprimând dorinţa de a dezvolta în comun şi consolida cooperarea în vederea promovării dezvoltării durabile, a prosperităţii economice şi a progresului social al statelor noastre,

Reamintind angajamentul istoric al Uniunii Europene exprimat prin Declaraţia de la Salonic, care subliniază că “viitorul Balcanilor este în cadrul Uniunii Europene”, precum şi prin Declaraţia Sofia, care afirmă că “Uniunea Europeană este hotărâtă să îşi consolideze şi intensifice angajamentul său la toate nivelurile pentru a sprijini transformarea politică, economică şi socială a regiunii”,

Reafirmând că România, Republica Bulgaria şi Republica Elenă sprijină cu fermitate şi în mod activ parcursul european al Republicii Serbia, precum şi eforturile acesteia de a îndeplini criteriile de aderare,

Declarăm cu această importantă ocazie că:

Suntem de acord că procesul de extindere, o prioritate proeminentă a Președinției române a Consiliului UE, ca și a Președințiilor anterioare ale R. Bulgare și R. Elene  rămâne o oportunitate de a demonstra, încă o dată, puterea de transformare a UE, într-o perioadă în care Uniunea se confruntă cu provocări dificile.

În ceea ce privește procesul de extindere, progresul pe calea europeană este un proces obiectiv și bazat pe merite proprii, care depinde de rezultatele concrete obținute de fiecare stat în parte, cu o prioritate absolută pentru statul de drept, justiție și drepturile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și dreptul la proprietate privată.

Deciși că, la un an de la publicarea Pachetului Extindere din 2018, care a reiterat angajamentul sporit al UE pentru Balcanii de Vest și o perspectivă credibilă de extindere, eforturile noastre comune se concentrează pe transformarea anului 2019 într-unul al rezultatelor concrete, în conformitate cu angajamentele asumate și cu principiul meritelor proprii.

O Europă puternică, unită și coezivă este în interesul statelor membre actuale și viitoare. În dezbaterea curentă privind viitorul Uniunii, susținem o perspectivă constructivă, orientată spre viitor și un angajament continuu față de procesul de extindere.

Viitorul Europei și obiectivul de a consolida rolul UE ca actor global sunt strâns legate de capacitatea UE de a promova stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea sa imediată.

Salutăm Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare între Republica Bulgaria și Republica Macedonia de Nord, care oferă o bază bună pentru consolidarea relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

Felicităm Republica Elenă și Republica Macedonia de Nord pentru soluționarea disputei istorice în privința numelui constituțional, prin adoptarea Acordului de la Prespa, un exemplu de reconciliere pentru regiune și de soluționare a problemelor în spirit european.

România, Republica Bulgaria și Republica Elenă salută eforturile și progresele înregistrate de guvernul sârb în procesul de aderare la UE și încurajează Serbia să mențină ritmul reformelor și să asigure sustenabilitatea și ireversibilitatea acestora. Cele trei state membre ale UE vor continua să împărtășească cu Serbia propria lor experiență în ceea ce privește procesul de aderare și să transfere expertiza necesară pentru un proces de negociere reușit.

Acordăm o importanță deosebită continuării dezvoltării cooperării regionale și transfrontaliere între statele noastre, cu scopul de a consolida coeziunea teritorială a regiunilor de frontieră, competitivitatea și sustenabilitatea acestora, prin proiecte reciproc avantajoase.

Reafirmăm sprijinul nostru pentru proiecte regionale de interes comun, în special în domeniul transporturilor, al energiei, al tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și al tineretului și sportului, pentru a promova dezvoltarea și conectivitatea de ansamblu a regiunii.

Vom continua eforturile noastre în direcția dezvoltării rutelor de transport dintre statele noastre și extinderea rețelei TEN-T în Europa de Sud-Est, cu un accent special pe coridoarele de transport Vest-Est și Nord-Sud.

Subliniem importanța unei abordări macro-regionale, care să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), a Inițiativei celor Trei Mări (I3M) și a Strategiei UE pentru Regiunea Adriatică și Ionică (EUSAIR). În acest sens, actuala Președinție română a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și a Consiliului UE, precum și Președinția bulgară în exercițiu a OCEMN, împreună cu Grecia și Serbia, ca membri ai EUSAIR, pot crea oportunități pentru conectarea regiunilor participante, prin explorarea sinergiilor dintre domeniile prioritare relevante și avansarea de proiecte de tip economie “albastră”, atât prin utilizarea experienței dobândite în cadrul EUSAIR și ai celor patru piloni ai săi, cât și cu angajamentul comun de a include în mod periodic prioritățile macro – regionale în reglementările relevante ale următorului Cadru Financiar Multianual.

Am exprimat convingerea fermă că securitatea energetică trebuie consolidată atât la nivel european cât şi regional, ca prioritate majoră pentru statele noastre şi pentru Uniunea Europeană. Acordăm importanţă deosebită dezvoltării interconectărilor de gaze între statele noastre, inclusiv Coridorul Vertical, şi a operaţionalizării Inter-conectorului de gaz Grecia-Bulgaria, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-România, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-Serbia, Inter-conectorului România-Serbia, ca elemente-cheie în ansamblul securităţii energetice europene şi de natură să contribuie la implementarea Uniunii Energiei.

Vom continua eforturile comune pentru diversificarea surselor, rutelor şi furnizorilor în direcţia dezvoltării proiectelor agreate de comun acord în materie de infrastructură de gaze şi electricitate în cadrul oferit de Grupul pentru conectarea rețelelor de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) şi de Comunitatea Energiei.

Am convenit să analizăm modalităţile de stabilire a unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială (EGTC), în vederea promovării cooperării în Europa de Sud-Est.

Am convenit să continuăm activităţile în vederea elaborării candidaturii noastre comune pentru găzduirea unor viitoare evenimente sportive, prin înființarea Comitetelor Preliminare de Organizare şi avansarea cooperării tehnice în acest format.

Am încredinţat autorităţilor competente din statele noastre sarcina de a pregăti propuneri care să vizeze dezvoltarea dialogului la nivel sectorial în toate domeniile de interes comun. În acest sens, vor fi înființate Grupuri de lucru care vor pregăti avansarea cooperării la nivel concret.