Un imaş şi nişte balegi

0
1457

În loc ca presa nordică să vorbească după meciul România – Suedia despre grandiosul stadion din Bănie, declarat recent într-un sondaj, de către specialişti, al patrulea cel mai frumos stadion construit în lume 2017, reporterii sudezi au remarcat cel mai prost gazon întâlnit vreodată, comparându-l cu un imaş. „Datele recente furnizate de Eurostat sunt remarcabile: România este a treia țară din Uniunea Europeană ca număr de oi. Anul trecut, erau 9,8 milioane de oi, iar ieri cineva le-a dat drumul să pască pe stadionul Ion Oblemenco din Craiova. Sau cel puțin așa arăta. Naționala Suediei se aștepta la un meci bun în deplasare, cu vreme frumoasă de martie și un adversar care să opună rezistență. În schimb, a ajuns pe o arenă ultramodernă cu iarbă medievală, maci și jandarmi. Am bătut cu toții în retragere”, scrie publicația Aftonbladet.se. Peste 20 de jurnalişti au însoţit echipa Suediei la Craiova, iar impresiile n-au fost deloc favorabile. La terenul de antrenament, baza sportivă de la Aeroport, terenul a fost impecabil, aşa cum a remarcat şi selecţionerul Janne Andersson, dar imaginea generală, cu acele cămine de locuinţe care arată ca la sfârşitui unui război, a fost remarcată de suedezi, care au imortalizat imaginea dezolantă. Măcar să fi „vopsit gardul” dacă am acceptat un astfel de eveniment la Craiova, să ne fi ascuns „bubele”, să fi vârât gunoiul sub preş pentru câteva zile. Jucătorii nu aveau cum să fie mulţumiţi, declarând la unison că a fost una dintre cele mai proaste suprafeţe de joc pe care au evoluat vreodată. „Terenul ne-a făcut să arătăm ca nişte idioţi” spunea Guidetti, vârful lui Alaves, trecut pe la Manchester City, Celtic, Feyenoord şi Celta Vigo. „Dacă ştiam că jucăm pe astfel de teren, nu mai acceptam acest amical” a adăugat managerul naţionalei suedeze.

Să ne înţelegem, terenuri de proastă calitate au mai fost de-a lungul timpului, iar acum un deceniu Piţurcă insista ca meciurile cu Olanda să se joace la Constanţa, în condiţii neprielnice tehnicilor jucători batavi. Numai că pentru zilele noastre şi pentru stadion abia inaugurat este inacceptabil un astfel de gazon. Şi naţionala a jucat doar un meci aici, cei mai afectaţi de suprafaţa de joc urmând să fie jucătorii Ştiinţei, care ar putea să-şi rateze obiectivele în acest sezon din cauza acestui teren sub orice critică. Problema gazonului nu este de dată recentă, el nu suferă din cauza zăpezilor căzute în martie. Terenul a fost prost de la primul meci şi a fost din ce în ce mai impracticabil. Practic, brazdele se desprind şi sunt puse la loc între meciuri. „Gazonul se rupe de la încălzire” dixit Cosmin Contra. Ştiind că există această mare problemă, municipalitatea nu trebuia să accepte organizarea meciului cu Suedia la Craiova. În ciuda tuturor promisiunilor (care, nu-i aşa, sunt gratis, ca şi scărpinatul) firmei care se ocupă de teren, care, conform primarului Genoiu, a plantat între timp un gazon care vegetează în 24 de ore. Aşadar, iarba verde de acasă trebuia să crească într-o zi ca altele într-o lună sau două, însă am văzut cu toţii ogorul pe care s-a jucat, remarcat cu predilecţie de oaspeţii din nordul Europei.

Imaginea Băniei a avut de suferit nu mai din cauza terenului execrabil, ci şi din pricina galeriei lui Mititelu, venită să înjure şi să facă scandal în ziua în care Nae Tilihoi a fost petrecut pe ultimul drum şi un meci internaţional era găzduit, după 14 ani, la Craiova. Birjarii lui Mititelu au confirmat că nu au ce căuta pe o astfel de arenă, unde pretind să se întoarcă, şi la evenimente de gală. Tonul a fost dat, de altfel, chiar de jucătorii noii echipe înfiinţate în liga judeţeană, care, cu o zi înainte,  au forţat intrarea în stadion şi au făcut scandal la câţiva metri de sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Nae Tilihoi. Într-un moment în care pioşenia, decenţa, respectul se impuneau mai mult ca oricând, scursurile oraşului au apărut la rampă. La finalul meciului cu Suedia, Gică Craioveanu a fost înjurat de „mititei”, iar a doua zi mentorul acestora, Mititelu, spunea că „Grande” era beat şi a făcut gesturi obscene, evident minciuni ordinare. La ce să te aştepţi de la unii care îi au idoli pe Mititelu şi „Gogoaşă”? Şi la ce te aştepţi de la unul care a păcălit pe toată lumea, a dat în judecată pe toată lumea, pierzând în acelaşi timp toate procesele. Pentru ei, gloriile Ştiinţei sunt nişte „clonaţi”, „mercenari” şi „beţivani” (ne amintim cum Balaci şi alţii foşti mari jucători au fost ponegriţi de Mititelu), iar Universitatea Craiova este echipa familiei Mititelu. Personajul şi acoliţii lui şi-au trăit momentul de „glorie”, de o zi, au murdărit încă o dată imaginea oraşului, au reuşit să se mai compromită încă o dată. În urma saltimbancilor au rămas câteva sute de scaune rupte şi o greaţă generală. De a doua zi însă au dispărut din peisaj şi nu ne mai oripilează cu prezenţa şi acţiunile lor de joasă speţă, se întorc la surogatul din judeţ, printre balegi, deşi şi acestea din urmă s-ar putea arăta deranjate de compania lor.

Am ascultat cu dezgust discursul lui Mititelu la un post tv, în care insista că publicul este mai presus de glorii sau de orice altceva. Care public, cel pe care a asmuţit „garda” şi bodyguarzii în peluză la meciul cu Urziceniul? Publicul căruia i-a interzis accesul la deplasarea la Dinamo? Publicul căruia i-a închis stadionul la ultimele meciuri dinaintea retrogradării? Ori poate era vorba publicul craiovean despre care spunea că nu merită să aibă echipă şi astfel şi-a mutat afacerea de familie la Severin? Marele public şi-a dat seama de mult că el însuşi reprezintă Ştiinţa şi el conferă identitate Universităţii Craiova. Mititelu a avut ocazia să profite de acest public cald şi fidel, unic în România, numai că l-a îndepărtat cu tot dinadinsul şi acum a rămas doar cu câţiva ciraci care consideră că Ştiinţa e de fapt familia Mititelu.