Cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, în parteneriat cu Institutul de Istorie din Chișinău, Alliance Francaise – Filiala Craiova, Serviciul Județean Dolj al Arhivelor Naționale, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate din Craiova și colecționari privați (Mircea Georgescu) vă invită la simpozionul cu tema „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României. Un proiect național între cultură și actualitate”. Evenimentul are loc astăzi, de la ora 18.00, la sediul filialei locale Alliance Francaise, din strada „Romain Rolland” nr. 14.
Invitați sunt conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru (Universitatea de Stat, Chișinău), drd. Cristina Gherasim (Institutul de Istorie, Chișinău) și conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu (Institutul de Istorie, Chișinău), care, potrivit organizatorilor, „s-au specializat pe cercetarea istoriei memoriei, cu accent pe memoria Gulagului, metodologia cercetării istorice și antropologice, istoria Basarabiei sub regimul țarist”.
„Într-o primă parte vom cunoaşte povestea acestui proiect naţional, al unirii Basarabiei cu Regatul României, vom încerca să înţelegem care a fost destinul Basarabiei, de la smulgerea ei şi transformarea în gubernie rusească, cum a revenit la patria-mamă, ce destin au avut fruntaşii Sfatului Ţării, de ce proiectul unionist este singura şansă de salvare a fraţilor de peste Prut, iar nu pretinsa integrare, care este o minciună”, spune dr. Nicolae Mihai, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, moderator al evenimentului.
În același spațiu se va deschide expoziția cu genericul „Craiova în timpul Primului Război Mondial”. Clădiri, chipuri, emoții”, realizată în colaborare cu Serviciul Județean Dolj al Arhivelor Naționale. „Vom vorbi despre Craiova Primului Război Mondial, cu clădiri care supravieţuiesc şi astăzi, cu craioveni din acele timpuri, care aparţin unei tipologii specifice perioadei, de la combatantul erou (pilotul Ionel Romanescu, mort în Franţa) la prizonierul în lagărele germane (profesorul Vasile Mihăilescu, apreciat de Nicolae Iorga), de la ofiţerul încununat de glorie (colonelul Vasile Gagiu ai cărui soldaţi sunt primii care intră în Alba Iulia) până la memorialistul critic (Nicolae G. Vrăbiescu). Nu vom uita mărturii importante, ale întâlnirii germanilor cu locuitorii Craiovei sau ale experienței de pe front a ofițerilor craioveni”, mai spune dr. Nicolae Mihai. Toate pornind de la fotografii și cărți poștale de epocă, din colecția Serviciului Județean Dolj al Arhivelor Naționale și cea a lui Mircea Georgescu, prilej de discuții despre imaginea fotografică ca suport memorial.
