Întrebare simplă: fals material în înscrisuri oficiale sau nu?

1
225

Revenim asupra unui subiect despre care cotidianul „Cuvântul Libertăţii” a mai scris. Adică ne încăpăţânăm să punem gunoiul pe masă. Prezentăm alăturat, în facsimil, două titluri de proprietate emise de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de 22 ianuarie 2009 (nr. 12614 şi nr. 12616), ambele în folosul numitului Băcănaru Nicolae, din Târgu Jiu, strada „Victoriei”, bl. 5, ap. 15. Îndestulat cu suprafeţele de 50 ha, respectiv 39,4 ha, la Gherceşti, pe terenurile administrate de SCDA Şimnic, într-un moment în care hotărârea menţionatei comisii judeţene (nr. 1300/15 septembrie 2008), în temeiul căreia se emiteau TDP-urile menţionate, era anulată parţial, prin Sentinţa Civilă nr. 18458/27 noiembrie 2008 a Judecătoriei Craiova, menţinută ca definitivă şi irevocabilă de Tribunalul Sibiu, unde cauza a fost strămutată, prin Decizia nr. 205/18 martie 2010. Ambele instanţe au reţinut faptul că trecerea terenului în suprafaţă de 390,49 ha din domeniul public al statului în domeniul privat al localităţii Gherceşti, ca şi parcurgerea etapelor prevăzute de HG 890/2005, s-au făcut prin încălcarea dispoziţiilor imperative ale Legii nr. 213/1998 şi ale Legii nr. 290/2002. Revenim. Pe ambele TDP-uri – înscrisuri oficiale – pentru subprefect, cum se observă, semnează Eugen Marinescu, directorul Direcţiei de verificare a legalităţii actelor din Prefectura Dolj, membru de rând al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În ziua de 22 ianuarie 2009, cu numai o săptămână înaintea apariţiei hotărârii de Guvern prin care Doljul avea numit un alt prefect, s-au semnat nu mai puţin de 27 de TDP-uri. Se lucra operativ „în slujba cetăţeanului”, numai că acesta nu era oricine. Întrebarea simplă pe care o reiterăm este următoarea: putea semna Eugen Marinescu în locul subprefectului de Dolj pe nişte înscrisuri oficiale? Da sau nu. Suntem sau nu în faţa unui caz de fals material autentic în înscrisuri oficiale şi uzurpare de calităţi? Şi acum să mergem la fondul chestiunii. Care sunt relaţiile sale cu avocatul Constantin Catrina, din Craiova, rechin imobiliar consacrat, care primise „procură specială” cu numai trei zile înainte, respectiv pe 19 ianuarie 2009, de la Băcănaru Nicolae, „pentru a-l reprezenta la Primăria Gherceşti, Prefectura Dolj şi la toate celelalte autorităţi competente, în vederea obţinerii titlului de proprietate pentru terenul agricol (…) atribuit”. Constantin Catrina şi Nicolae Băcănaru se completează de minune şi devin „săgeţi reciproce” când găsesc de cuviinţă. Şi lucrează fără cagule. Cum ajunge Nicolae Băcănaru să obţină, la rândul său, „procură specială” de la Bărăgan Emil Mihail, în vârstă de 77 de ani, grav bolnav, domiciliat la acea dată în Bucureşti, în ziua de 5 octombrie 2005, când era netransportabil, externat din Spitalul Universitar Bucureşti, decedat la 12 octombrie 2005, potrivit certificatului de deces al Primăriei Sectorului 6 – seria DP, nr. 246308 –, care deţinea drept de reconstituire, dar numai pentru 50 ha teren agricol, toate acestea nu sunt necunoscute. Pentru noi. După ce am făcut investigaţii prelungite. Patentul deputatului de Galaţi Mihail Boldea a fost făcut public. Numai că la Craiova rechinii imobiliari, la fel de veroşi, se văd, deocamdată, nederanjaţi şi intraţi într-un con de umbră. Fără complicităţi de mari proporţii, bine întreţinute, care ţin de şase, nimic nu s-ar fi putut întâmpla. Acum aşteaptă doar să treacă „norul”.

1 COMENTARIU

  1. Daca tot vreti sa puneti gunoiul pe masa, puneti-l pe masa procuraturii sa vedem ce au de zis. Si voi cei din redactie si cei care au fost inselati de banda asta de borfasi.

Comments are closed.