Crescătorii olandezi de bovine trebuie să se conformeze unei decizii a justiţiei, şi ea aparţine Înaltului Consiliu, autoritatea judiciară supremă a ţării, din 2019, ca verdict la un proces intentat în 2016 de militanţii ecologişti. Cum Olanda contează pe pieţele occidentale ca primul exportator de carne de vită, dar şi de pasăre, decizia a generat multă nelinişte în rândul crescătorilor de animale, întrucât până în 2030 efectivele de bovine trebuie reduse radical, costul întregului demers pentru guvernul olandez ridicându-se la zeci de miliarde de dolari. În materie de agricultură intensivă Olanda era un exemplu de invidiat. Şi greu de egalat. Numărul fermelor de creştere a animalelor (vaci de lapte, caprine, ovine) se apropia de 40.000, iar cel al fermelor de păsări şi porci depăşea 5.500. Olanda deţine o tradiţie în creşterea vacilor de lapte şi cea mai mare parte a suprafeţelor agricole (40%) este destinată păşunilor. Explicaţia măsurii menţionate: reducerea emisiilor nocive. Crescătorii de animale, dar şi consumatorii de carne de vită sunt atacaţi de militanţii ecologişti. În toamna trecută, în oraşul olandez Haarlem, a fost interzisă orice publicitate pentru carnea de vită în cadrul luptei contra încălzirii climatice, iar câteva luni mai târziu studenţii unei universităţi publice au votat pentru interzicerea vânzării de carne în şcoli din acelaşi motiv. The Guardian sugera recent că aceeaşi măsură este rezervată şi agricultorilor din SUA, primul producător mondial de carne de bovine. Suprafaţa arabilă a Olandei, puţin peste un milion de hectare este folosită la modul cel mai raţional cu putinţă, marea pondere a fermelor deţinând suprafeţe (20-50 ha) pe care le cultivă intensiv. Olandezii sunt recunoscuţi pentru inovaţiile în domeniul agricol, graţie cercetării extinse până la nivelul cooperativelor agricole, cu predilecţie în vederea protejării mediului înconjurător şi conservării naturii. Pentru sprijinul producătorilor din agricultura olandeză sunt constituite organizaţii şi organisme speciale care asigură o informare competentă şi pregătesc viitorii lucrători din diversele domenii ale producţiei agricole. Horticultura (fără egal) se bazează pe sistemul intensiv, în care sunt cultivate diversele sortimente de legume şi flori, renumele mondial fiind legat de exportul de bulbi, flori şi legume de calitate. Veniturile anuale se ridică la 15-20 miliarde euro. Agricultura ecologică a crescut ca pondere, de la un an la altul, şi este consecinţa solicitării de produse ecologice pe piaţa europeană. Fără egal este şi modul de pregătire al specialiştilor care se face la Universitatea cu profil agricol Wageningen şi Facultatea de medicină veterinară din Utrecht, pentru învăţământul superior. Cum spuneam, pe pieţele europene, Olanda este un furnizor de carne, fructe, legume şi flori. Serele specializate utilizează o mică parte din apa necesară culturilor în aer liber. Nu este clar momentan care va fi atitudinea crescătorilor de animale olandezi în perioada următoare. Un val de proteste de dată recentă, a fost estompat, în cele din urmă şi mai mult partidul premierului Mark Rutte şi-a asigurat continuitatea la guvernare. Poluarea este o problemă, dar interzicerea consumului de carne sau reducerea acestuia, nu este răspunsul. Chiar în contextul în care atenţia acordată sporirii extinderii şi conservării factorilor naturali –solul, apa şi aerul- devine maximă.
Domnule Cantar, intreb si eu ,asa, de florile marului: cat timp si cat gaz de sera ne ,,ofera” NATO, UE si SUA cu razboiul din Ucraina si cu productia intensiva de armament pentru a salva fundul lui Zelensky si interesele clanului Biden? Parafrazandu-l pe scriitorul si filozoful spaniol,naturalizat american- Georges Santayana- (,,cei care nu invata nimic din istorie , sunt obligati sa o repete”), pensionarul ofiter din marina militara a SUA,Alan Sabrovsky ,zice , intr-un articol care nu are nimic in comun cu subiectul articolului dvs. ca :,, maxima lui Santayana e , probabil, una dintre criticile cele mai mai citate de universitari si practicienii politicii publice- in mod particular a politicii externe – atunci cand merge prost. Asta e particular adevarat in momentul cand rezultatul este dezastruos in interiorul tarii sau o infrangere in strainatate, a doua atragand prea des pe prima. Cateodata conducatorii si tarile lor supravietuiesc, alteori unul sau ambii sunt ruinati.”,,Critica ecologica- este o noua forma de critica a capitalismului (Evé Chipello- sociolog francez) si mizeaza pe figura oraganizarii naturale a populatiilor indigene. Anul trecut am fost in Romania 49 de zile. In acest timp, de cateva ori, i-am insotit pe fiul si nora mea prin marile ,,aprozare” UE-iste din Bucuresti.(In 2014 am fost dezgustat de ,,fermierii” craioveni care vindeau produse de export in timp ce taranii olreni ,cu produse de calitate, incercau sa le vanda pe la colturile strazilor!). Rar am gasit produse de la producatorii nostri locali! Rosii, patrinjel, praz, etc totul din tari europene sau China, etc. Agricultorilor si fermierilor romani li s-a pus pumnul in gura chiar de catre conducatorii tarii. In Canada, incepand cu anul 2000 este o miscare ,numita ,,locavore” care , se spune , e o miscare a fermierilor ce promoveaza si apara un sistem alimentar mai ecologic, mai etic si mai echitabil. Adica, domnule Cantar, multi dintre canadieni au inceput cam din 2004 sa manance ,, local” , din tara lor si, mai ,ales , din reugiunea in care traiesc,in ciuda comertului cu carnea,legumele si fructele americane , saturate de pesticide, antibiotice si alte substante otravitoare capabile sa pastreze cat mai mult ,,prospetimea si fragezimea” produselor! Revenind la olandezi, trebuie sa inteleaga ca unchiul Sam , cu vaca lui nebuna, nu prea are nevoie de concurenta! Asa ca anti-ecologistii americani ii sprijina pe ecologistii din Europa !
Comments are closed.