Irak: Saddam Hussein, ca şi Nicolae Ceauşescu…

0
635

Paul Bremer, proconsul american în Irak (2003-2004) a rupt tăcerea după peste 20 de ani de la încheierea misiunii sale şi a comentat capturarea liderului baasist, povestind cum a informat-o pe Condoleezza Rice, consilier pentru securitate naţională a preşedintelui George Bush Jr., de arestarea lui Saddam Hussein. Aprobată de un număr mare de irakieni execuţia lui Saddam Hussein, la 30 decembrie 2006, a lăsat un gust amar, inclusiv celor care au organizat-o. La 25 decembrie 2006, Curtea de Apel din Bagdad confirmase condamnarea la moarte a fostului preşedinte irakian. La 5 noiembrie 2003, Saddam Hussein fusese condamnat la moarte prin spânzurare pentru crime contra umanităţii. Numeroşi alţi membri ai fostului partid Baas au fost condamnaţi la moarte sau la pedepse maxime. Imaginile luate cu telefonul portabil de gardieni şi insultele lansate omului care murea, la adresa celor care organizaseră procesul său, au fost viu comentate. La 6 ianuarie 2007, la o săptămână după execuţia prin spânzurare, ambasadorul american Zalmay Khalilzad, îl primea pe Mongith Al-Faroun, procurorul adjunct al înaltului Tribunal irakian, care pronunţase sentinţa. Magistratul povestea, potrivit telegramelor diplomatice obţinute de „Wikileaks” şi dezvăluite de „Le Monde” ultimele momente ale condamnatului. Pedeapsa prin spânzurare era rezervată în Irak criminalilor de drept comun. Human Right Watch a estimat că procesul a avut iregularităţi, pe formă şi fond, şi a fost funciarmente inechitabil. Saddam Hussein aflase înainte de execuţie de decesul celor doi fii ai săi, Oudai şi Qoussai şi a nepotului Moustafa în cursul unui raid al forţelor speciale americane în nordul Irakului. A fost spânzurat în ziua unei sărbători religioase musulmane Al Adha (sărbătoarea sacrificiului). Ca şi Ceauşescu. Avea 69 de ani. Arestarea lui Saddam Hussein s-a produs pe baza unei delaţiuni a unui irakian care a indicat americanilor pista care ar putea conduce la prinderea fostului preşedinte. Dornic de răzbunare, pe Saddam, care îi executase fratele şi doi veri, toţi trei membri ai gărzii prezidenţiale, delatorul a indicat americanilor un domiciliu din Bagdad sugerându-le să observe mişcările care se derulează în interior. La 17 iulie 2003, Hammoud Al-Takriti, secretarul partidului Baas şi un ofiţer de ordonanţă au fost arestaţi. La capătul unui îndelungat interogatoriu Al-Takriti a livrat informaţii care au permis americanilor să aibă acces la cercul restrâns de companioni ai lui Saddam Hussein, responsabili cu protecţia acestuia. Americanii şi-au concentrat căutările şi l-au capturat pe Roukane Razzouk Abdel Ghaffar Majid, văr al lui Saddam Hussein. Care însă va fi ucis în cursul unui raid american. Dar americanii procuraseră deja lista celor mai apropiaţi colaboratori înainte de căderea regimului baasist. Prin investigaţii profesioniste s-au apropiat de ţintă. Avocatul Kalil Al-Doullimmy povesteşte cum după arestare un general american, flancat de un interpret, l-ar fi întrebat pe Saddam: „Tu cine erai, Napoleon Bonaparte sau Benito Musolini? Răspuns: eu eram Saddam Hussein”. În 2005, la un an după plecarea din Irak a lui Paul Bremer, un raport oficial al inspectorului general pentru reconstrucţia Irakului, Stuart Bowen, citat de „Time”, semnala dispariţia a 9 miliarde de dolari. Într-un registru cu salariaţii, doar 602 nume, din 8206, au fost confirmate. Ambasadorul Bremer, printr-o scrisoare pe 8 pagini a negat toate acuzaţiile din raport. În ianuarie 2017, preşedintele american Donald Trump a ordonat Trezoreriei americane blocarea conturilor bancare a 20 de înalţi lideri irakieni, care au venit la putere, după arestarea şi executarea lui Saddam, toţi –declaraţi- apropiaţi ai americanilor. Suma de 553 miliarde dolari blocată a fost considerată o reparaţie pentru sângele american vărsat în Irak. Saddam Hussein a fost arestat la 13 septembrie 2003 la o fermă aparţinând unor apropiaţi, în baza delaţiunilor unor apropiaţi. Operaţia de capturare a avut numele de cod „Chemin Rouge”. Mouammar Gaddafi (Libia) şi Ali Abdallah Saleh (Yemen) au finanţat apărarea fostului preşedinte irakian.