Tudor Gheorghe: „E lucru mare să te recunoască oltenii!”

Un nume dincolo de mode, mai presus de curente. Un artist care ne-a învăţat că arta, înainte de orice, trebuie să ajungă la inima oamenilor. Tudor Gheorghe a fost distins, ieri, de Senatul Universităţii din Craiova, la propunerea Facultăţii de Litere, cu titlul onorific de Doctor Honoris Causa, în aplauzele a sute craioveni, care au fost prezenţi la festivitatea organizată în Sala Albastră. Momentul a creat emoţie în sufletul maestrului, care, cu sinceritatea specifică, a găsit acestei decoraţii un loc aparte în sufletul său.  „Am primit multe distincţii în viaţa mea. Am fost cetăţean de onoare după cum se zvonea, am fost decorat şi de preşedintele ţării cu ordinul Steaua României. Am multe diplome, multe premii. Dar vreau să spun că această înaltă şi onorată distincţie le întrece pe toate din  motiv pur românesc şi oltenesc. Domne, când îţi dau ai tăi o asemenea distincţie e lucru mare! Să te recunoască ai tăi, asta este cea mai superbă întâmplare din viaţa mea. Am girul oltenilor că ei mă apreciază”, a mărturisit artistul.

Festivitatea care l-a avut în centrul atenţiei pe Tudor Gheorghe a fost darul pe care Universitatea din Craiova a decis să îl facă tuturor iubitorilor de artă adevărată în aceste zile sfinte de sfârşit de an. De altfel, s-a înregistrat şi o premieră pentru instituţia craioveană. Potrivit, profesorului universitar dr. Cristiana Teodorescu, până acum Universitatea a conferit peste 80 de titluri de Doctor Honoris Causa, în majoritate personalităţilor din mediul academic. Tudor Gheorghe este prima personalitate marcantă a culturii române care primit o asemenea distincţie. „Domnul Tudor Gheorghe este una dintre personalităţile marcante ale acestui colţ de ţară care duce renumele poeziei de cea mai bună calitate peste tot în lume. Universitatea din Craiova a dorit să încheie anul 2011 printr-un eveniment deosebit în cadrul căruia să decerneze titlul de Doctor Honoris Causa unei personalităţi marcante a culturii române”, a subliniat prof. univ. dr. Cristiana Teodorescu.

Fiecare premiu a fost un imbold

Maestru al versurilor cântate, compozitor, dar şi actor, Tudor Gheorghe s-a născut la 1 august 1945, într-un sat frumos de pe malul Jiului – Podari. Copilăria, dar mai ales adolescenţa au fost dificile – tatăl, cântăreţ la biserică, a fost arestat şi deţinut politic la Aiud. A studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, astăzi Colegiul Naţional „Carol I”, apoi a pornit pe calea Bucureştiului ca să devină profesor de Limba română, mânat fiind de dragostea de poezie. Teatrul însă l-a ales, iar în 1966, absolvind cursurile institutului de profil, s-a şi întors în Craiova pentru a se angaja la Teatrul Naţional. În 1969 a susţinut, în paralel, şi primul recital – „Menestrel la curţile dorului”, urmat în 1971 de cel de-al doilea spectacol – „Şapte balade”. După premierea spectacolului „Pe-un franc poet”, în 1979 lui Tudor Gheorghe i-a fost interzis să mai ţină recitaluri, revenind pe scenă după 1992 cu spectacolul „Cântece cu gura închisă”.

În 1999 l-a întâlnit pe tânărul dirijor Marius Hristescu. A început incontestabila serie de succes a ciclului „Anotimpurile Poeziei Româneşti”. Şi-a văzut astfel împlinit un vis – muzica sa căpăta „haine de sărbătoare”. În 2001, „Primăvara Simfonic” obţinea titlul de Cel Mai Bun Album al Anului. Au urmat multe distincţii. Fiecare premiu a însemnat pentru artist un imbold. „Nu am contabilizat nimic din ceea ce am făcut. Eu nu m-am uitat înapoi niciodată. Totdeauna am privit doar înainte. Fiecare distincţie, fiecare premiu pe care l-am obţinut a fost, în primul rând, o obligaţie mai mare de a munci, de a mulţumi pe cei care mă ascultă. Şi mă bucur că am avut puterea să nu dezamăgesc”, a spus Tudor Gheorghe.

Toate spectacolele au fost premeditate

Succesul, cariera şi evoluţia lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriaşului succes se găsesc ani de muncă înverşunată şi studiu intens. Cercetarea asiduă în bibliotecile Institutului Naţional de Folclor, căutările în colecţiile de muzică rară au avut ca rezultat completări de nepreţuit ale zestrei româneşti cu texte total necunsocute. A trudit mereu pentru a descoperi nestemate ale graiului nostru uitate în negura vremurilor şi a scos la lumină surprinzătoarea Taină a cuvintelor, o veritabilă lecţie de limba română –  de la Dosoftei, Varlaam până la Ion Barbu. Şi acum pregăteşte materiale care să fie folosite ca suport didactic de „umilul profesor de Limba română” pentru poezie.

„Toate spectacolele mele au fost premeditate, adevărate acte de cultură. Nimic nu a fost întâmplător. Am urmărit evoluţia limbii române de la începuturile ei cu un prim spectacol care s-a încheiat la Alecsandri. Eu voi continua seria lor pentru umilul profesor de Limba română din ziua de azi, ca să aibă un material pentru educaţia copiilor. În următorul spectacol va fi poezia lui Macedonski şi Eminescu. Veţi vedea şi un spectacol cu tot ceea însemna  Eminescu, Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Ultimul spectacol va fi dedicat poeziei contemporane. Am mai spus-o şi o spun: pentru mine, poezia se încheie la Adrian Păunescu, pentru că am fost contemporan cu toţi poeţii de până acum. A murit Adrian Păunescu şi generaţia mea. Poeţii care vin trebuie să-şi găsească reprezentanţii lor”, a precizat Tudor Gheorghe. Artistul spune că întreaga sa activitate se datorează faptului că „Dumnezeu e bun, prin mila lui a dat har. Pe 1 august 1945 a cernut o mână de har şi deasupra casei familiei lui Fănica lui Ilie a lui Andrică din Podari”.

Debutul lui Tudor Gheorghe la Teatrul Naţional

Tudor Gheorghe a debutat la 21 de ani, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, în rolul paznicului tânăr din Cocoşul negru, de Victor Eftimiu. A jucat atât roluri de comedie, cât şi de dramă în piese ca Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Muşatescu, D-ale carnavalului de I.L. Caragiale, Doamna nevăzută de Pedro Calderon de la Barca, Mitică Popescu de Camil Petrescu, Filozoful pedepsit de John Vanbrugh, Unchiul Vanesa de Anton Cehov sau în Piticul din grădina de vară de Dumitru Radu Popescu.

Prof. univ. dr. Ion Vladimirescu, rectorul Universităţii din Craiova:

«Atunci când îl asculţi pe Tudor Gheorghe nu poţi avea decât un singur regret: acela că anul are doar patru anotimpuri… Din fericire, el ni le-a cântat şi pe celelalte pe care sunt veşnic în sufletul nostru: patria, femeia, care aşa cum spunea Grigore Vieru, „este al cincilea anotimp în care natura se odihneşte, amintindu-şi toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii”».

Peste 20 de albume

În discografia maestrului Tudor Gheorghe se regăsesc peste 20 de albume, dintre care menţionăm: „Viaţa lumii” (1974), „Cântece de dragoste, de ţară” (1975), „Veniţi, privighetoarea cântă” (1976), „Pasăre galbenă-n pene” (1978), „Reîntoarcerea” (1999), „Primăvara” (2001), „Toamna Simfonic 2001”, „Iarna” (2003), „Cu Iisus în celulă” (2005), „În căutarea dorului pierdut” (2006), „Vara simfonic” (2006), „Calvarul unei inime pribegi” (2007), „Parfumele nebunelor dorinţe” (2007), „Taina cuvintelor” (2008), „Mahalaua Mon Amour” (2009).