Se aşteaptă decizia finală a CCR, amânată până după decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) unde urmează, conform Administraţiei Prezidenţiale, să fie analizate „posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor structuri IT&C suport pentru procesul electoral”. Judecătorii CCR ar fi luat decizia renumărării voturilor, ca răspuns la una dintre sesizări. Dar BEC decide dacă se renumără sau nu. În fine, confuză –de-a dreptul- informaţia. Stârneşte nedumeriri modul în care candidatul Călin Georgescu a folosit reţelele de socializare, în timpul campaniei. Puternicul organism de reglementare al reţelelor de socializare din UE, în temeiul Digital Services Act, a fost sesizat, cu privire la neregulile de pe TikTok, premergătoare primului tur al alegerilor prezidenţiale. Sesizarea a fost făcută de Autoritatea naţională de reglementare a mass-media (ANCOM), care a informat Comisia Europeană încă de marţi că „TikTok nu a reacţionat rapid la cererile formulate”. Situaţia s-a inflamat la maxim, prefigurând, deocamdată timid, scene similare celor de la… Tibilisi (Georgia). Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier a confirmat primirea unei solicitări de a deschide „o investigaţie oficială asupra rolului TikTok în alegerile din România”. Toată tevatura cu TikTok este mult exagerată, dar cu nimic mai prejos de campania „civilizată” pe Facebook, acum nişte ani, când se clama „m..e PSD”. Şi lumea era chemată în stradă. Au existat destule motive pentru care alegătorii şi-au îndreptat opţiunile spre candidatul considerat „de extremă-dreapta” Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe lângă campania TikTok de mare succes, scrie şi Politico, şi anume o retorică rezonantă pentru a face România mai autonomă –chiar un vector suveranist-, dar nu există nici o îndoială că în discuţie despre „valul de furie” intră şi alţi factori. Între 1990 şi 2023 populaţia ţării a scăzut cu peste 4 milioane de persoane, ca urmare a ratei scăzute a natalităţii şi a plecării „afară” a forţei de muncă de înaltă calificare, în căutarea unor job-uri mai bune. România rămâne în urma altor ţări membre UE în privinţa investiţiilor în programe educaţionale şi pe piaţa muncii. În fine, bulversarea a devenit totală. Tema „Georgescu e cu ruşii” e clamată cu gura mare pe la televiziuni. A făcut e drept şi câteva afirmaţii insuficient rumegate, deşi e o persoană instruită, umblată prin lume, vorbitor de limbi străine, amestecând misticismul cu dieta şi cu starea de binişor. Este pus sub lupă, din tinereţe până acum, ce a făcut şi ce a dres, şi în ce anturaje se scaldă. În timpul ăsta, pe Elena Lasconi nimeni nu o deranjează cu nici o întrebare, deşi ne reaminteşte de Sarah Palin, guvernatorul de Alaska, la momentul candidaturii la postul de vicepreşedinte al SUA, la alegerile din 2008. Că are la suflet conspiraţia neo-marxistă LGBT nu se mai pune. Acum să ne înţelegem: opţiunile euroatlantice ale ţării sunt de neclintit fiind apărate de proceduri clare, tratate ferme şi mai presus de toate de voinţa puternică a poporului suveran. „Simpatia” pentru Rusia e totalmente „confecţionată”. „Reziştii” sunt chemaţi la luptă în numele democraţiei şi frustrările au fost internaţionalizate. Revin: TikTok-ul, aşadar, i-a fascinat pe cei peste 2 milioane de votanţi care au luat de bune ce li se spunea. Avalanşa de informaţii anti-Georgescu vor scoate din beznă pe ignoranţi şi vor vota acum pentru Elena Lasconi. Ca să rămânem în câmpul logicii. Fiindcă votul, nu strada, e singurul procedeu democratic prin care fiecare îşi poate exprima opţiunea. Nici un om normal la cap nu doreşte „umbrela Rusiei” şi asta se ştie demult, nici un om normal la cap nu doreşte derapaje de la linia euro-atlantică.
