Eugen Tomac este deputat de Diaspora, preşedinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Camera Deputaţilor şi iniţiator al campaniilor „Basarabia – cetăţenia este dreptul tău” şi „Dreptate pentru Basarabia”. În calitate de deputat, Tomac a avut mai multe iniţiative cum ar fi acordarea cetăţeniei române etnicilor români din afara graniţelor şi dezvoltarea relaţiilor cu Republica Moldova. Eugen Tomac şi-a deschis, anul trecut, primul birou parlamentar la Chişinău. Originar din localitatea Babele, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina, Eugen Tomac şi-a dovedit încă de tânăr dorinţa de a se implica în recunoaşterea drepturilor etnicilor români din sudul Basarabiei. El a venit la studii în România, beneficiind de bursele acordate de statul român etnicilor români din afara graniţelor ţării. A urmat anul pregătitor la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni şi apoi cursurile facultăţii de Istorie ale Universităţii din Bucureşti (1999-2003) şi a susţinut licenţa pe tema „Basarabia, provincie românească la periferia URSS”. De asemenea, are un master susţinut în cadrul aceleaşi facultăţi pe tema „Mecanisme de deznaţionalizare în URSS” (2003-2004), în prezent fiind doctorand la Universitatea din Bucureşti. A fost şi redactor al revistei Magazin Istoric, unde a publicat studii despre Basarabia şi românii de peste hotare. Am stat de vorbă cu domnia sa despre importanţa alegerilor din Republica Moldova, care vor avea loc duminică, 30 noiembrie.
– Sunteţi un fin cunoscător al Republicii Moldova. Nu este de neglijat nici faptul că aţi fost ales în Diaspora cu aproape 90%. Este o performanţă pentru un om politic. Aşa că v-aş întreba ce credeţi că vor alege cetăţenii Republicii Moldova duminică, 30 noiembrie? Vor alege în funcţie de doctrinele politice ale partidelor sau în funcţie de orientarea externă propusă de acestea?
– Românii din Basarabia îşi vor alege, duminică, dincolo de doctrine teoretice, viitorul. Este un moment de răscruce, aceste alegeri având puterea de a decide soarta de mai departe a Republicii Moldova. Est sau Vest este dilema care marchează demult societatea de peste Prut. Ce direcţie va prefera aceasta este responsabilitatea politicienilor de la Chişinău, în primul rând, dar şi a celor de la Bucureşti. Românii de peste Prut au suferit, de-a lungul timpului, nedreptăţi şi umilinţe. Avem obligaţia să le demonstrăm că merită mai mult, să le oferim şansa unui altfel de viitor, de care, pe nedrept, au fost privaţi. Eu le-am cerut, marţi, de la tribuna centrală a Parlamentului de la Bucureşti, colegilor mei deputaţi să susţină, prin toate mijloacele, parcursul european al Republicii Moldova. Un calcul simplu ne arată că dacă, de exemplu, 22 de milioane de români din România ar suna peste Prut, un basarabean ar auzi de cel puţin 5 ori îndemnul de a vota pentru Europa. Este nevoie de implicare. Ca să înţeleagă, oamenii au nevoie de explicaţii. Eu nu voi obosi să vorbesc iar şi iar despre importanţa unui viitor european pentru Republica Moldova.
– Unde îi este locul Republicii Moldova? În Uniunea Europeană sau în Uniunea Euroasiatică?
– În UE, pentru că acolo îi este locul. Republica Moldova merită să fie parte a civilizaţiei europene. Ecuaţia este, de fapt, foarte simplă. Te gândeşti cine îţi vrea binele şi cine, dimpotrivă, te trage înapoi. În timp ce Rusia a avut o retorică manipulatoare şi propagandistică, fiind interesată exclusiv de controlul total al Republicii Moldova, Uniunea Europeană a investit, an de an, tot mai mult, în dezvoltarea ei. Numai anul trecut, 135 de milioane de euro au ajuns în Republica Moldova. Angajamentul Bruxelles-ului este, cu alte cuvinte, cât se poate de hotărât. Acordul de Asociere înseamnă primul pas concret asumat de ambele părţi. Atât Chişinăul, cât şi statele europene şi-au luat angajamentul de a oferi Republicii Moldova şansa la prosperitate şi dezvoltare. Liberalizarea regimului de vize este un alt gest în acest sens prin care Uniunea Europeană îşi demonstrează deschiderea, oferindu-le cetăţenilor Republicii Moldova posibilitatea de a se integra în familia statelor europene.
„Comerţul dintre UE şi Republica Moldova a crescut cu 1/3”
– Ce înseamnă interdicţiile economice pentru Moldova de către Rusia?
– Interdicţiile economice impuse de Rusia demonstrează cel mai bine modul în care aceasta se raportează la Republica Moldova: dacă nu se supune, este pusă la colţ. Asta este maniera practicată de Moscova dintotdeauna. Fie iei poziţia ghiocelului, fie eşti pedepsit. Or, demonstraţie mai clară a diferenţei dintre perspectiva estică şi cea europeană nici că poate exista. Interdicţia Moscovei a fost recompensată de piaţa europeană. Comerţul dintre UE şi Republica Moldova a crescut cu 1/3. Lucrurile sunt cât se poate de clare, dacă urmăreşti faptele.
– Cum vedeţi organizarea alegeri din Republica Moldova?!
– Sunt foarte mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova în lume şi este esenţial să se creeze condiţiile necesare pentru ca toţi să îşi exercite dreptul la vot. Sper că autorităţile de la Chişinău au învăţat de pe urma lecţiei României şi nu vor face aceleaşi greşeli. Trebuie să evalueze corect situaţia şi să deschidă un număr suficient de secţii de votare pentru a respecta dreptul constituţional la vot al fiecărui cetăţean.
„Unirea este un deziderat în sine”
– Care sunt favoriţii şi ce coaliţii credeţi că se vor face. În funcţie de rezultate vom vedea şi calea pe care o va urma-o Republica Moldova…
– Alegerile sunt întotdeauna imprevizibile, iar scrutinul din România de acum două săptămâni a demonstrat asta. Nu există favoriţi. Există o luptă pe care politicienii de la Chişinău trebuie să o trateze cu maximă responsabilitate. Importantă este promovarea unei direcţii benefice pentru Republica Moldova şi consolidarea drumului european al Chişinăului. Repet: Uniunea Europeană trebuie explicată cu răbdare şi consecvenţă şi sunt convins că românii din Basarabia vor face alegerea corectă.
– Unirea României cu Republica Moldova mai este posibilă? Cred că am decriptat cu ceva întârziere mesajul preşedintelui Traian Băsescu când vorba de Unire, încerca să protejeze Republica Moldova, anticipându-se dezastrul din Ucraina. Aşa este?
– Unirea este un deziderat în sine. Nu depinde de circumstanţe şi împrejurări, favorabile sau nu. Dincolo de sloganuri, avem nevoie de acţiuni concrete. Este o construcţie posibilă, bineînţeles, dar care are nevoie, în mod natural, de piloni solizi şi creştere graduală. Paşi mici, ambiţie şi implicare. Iar preşedintele Traian Băsescu a fost cel mai activ şi sincer susţinător, prieten şi partener al Republicii Moldova. Şi-a asumat, cu toată responsabilitatea, angajamentul de a aduce mai aproape românii de pe cele două maluri ale Prutului.
„Rusia a avut dintotdeauna un comportament expansionist”
– Este un proiect viabil şi cooperarea cu NATO… Va accepta aşa ceva Rusia?
– Faptul că Republica Moldova îşi consolidează cooperarea cu Alianţa Nord-Atlantică nu poate fi decât un fapt îmbucurător. În contextul tensiunilor din Ucraina, un parteneriat strategic cu NATO este necesar. Statele Unite ale Americii şi-au demonstrat, de altfel, consecvenţa în apărarea intereselor Republicii Moldova, cerând, în repetate rânduri. Rusiei să îşi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova şi promovând acest deziderat nu doar în cadrul dialogului bilateral ruso-american, dar şi în cadrul organizaţiilor şi organismelor internaţionale.
– Mulţi analişti politici şi geo-strategici vorbesc şi de refacerea spaţiului sovietic, chiar dacă sub o altă formă…
– Rusia a avut dintotdeauna un comportament expansionist, simţind nevoia să domine spaţii, oameni, popoare. Episodul Ucraina demonstrează pericolul pe care aceste ambiţii ale preşedintelui rus îl prezintă pentru statele din vecinătatea apropiată. Este un prilej bun pentru a discuta şi a acţiona foarte ferm, atunci când dreptul internaţional şi angajamentele internaţionale sunt încălcate. Există foarte multe pârghii prin care actorii europeni şi nu numai pot acţiona astfel încât răul cel mare să poată fi evitat. Tocmai de aceea, Republica Moldova trebuie să-şi păstreze retorica europeană, îndepărtându-se de influenţa nefastă şi demonică a Moscovei.
Minister pentru relaţia cu Republica Moldova
– Aţi vorbit chiar de necesitatea înfiinţării unei Minister al Republicii Moldova. Explicaţi de ce ar fi necesar…
– Înfiinţarea unui minister pentru relaţia cu Republica Moldova este necesară pentru a crea cât mai multe pârghii, astfel încât România să fie mult mai prezentă în Republica Moldova. Un astfel de minister ar facilita dialogul dintre cele două state la nivel instituţional şi va oferi sprijinul necesar în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor Uniunii Europene în materie de legislaţie, justiţie, reforme etc.
– Ce mesaj transmiteţi cetăţenilor moldoveni acum, cu doar câteva zile înainte de alegeri?
– Îi îndemn să voteze! Votul de duminică este prioritatea zero în acest moment. În primul rând, este obligaţia morală a fiecărui cetăţean. Este un principiu fundamental al democraţiei. Scrutinul din 30 noiembrie este, însă, chiar mai important de atât. Prezenţa într-un număr cât mai mare la vot va transmite un semnal puternic oamenilor politici de la Bucureşti, Bruxelles sau alte capitale europene, demonstrând că românii de aici sunt cetăţeni responsabili, demni de a fi parte cu drepturi depline a Europei, structura care astăzi reprezintă expresia aspiraţiilor şi speranţelor într-un viitor mai bun.
