Liderii Turciei, Rusiei, Franţei şi Germaniei s-au reunit, sâmbătă, la Istanbul, în căutarea unei soluţii viabile privind prezervarea fragilului acord de încetare a focului în Nord-Estul Siriei, în provincia rebelă Idleb. O soluţie politică la un conflict care face ravagii după 2011 şi care s-a soldat, deja, cu peste 360.000 de morţi şi milioane de refugiaţi. S-a insistat pe importanţa unei încetări a focului la Idleb, subliniidu-se necesitatea continuării luptei contra terorismului, potrivit declaraţiei finale luate în cursul unei reuniuni insolite, prezidate de Recep Tayyip Erdogan, care şi-a dovedit încă o dată tactul diplomatic, organizând o discuţie austeră ca format şi conţinut. S-a vorbit de crearea unei zone demilitarizate, pe o distanţă de 15-20 km, pentru separarea teritoriului insurgenţilor şi jihadiştilor din Idleb, de restul regiunilor, retragerea grupurilor radicale din această zonă, în termenii acordului ruso-turc, convenit la 17 septembrie la Soci, când a fost amânată o ofensivă de amploare a regimului lui Bashar al-Assad şi al aliaţilor săi, Hezbollah-ul libanez şi miliţiile iraniene, Turcia deplasând 3.000 de militari în provincie şi creând 12 posturi de… observare. Şi Recep Tayyip Erdogan şi omologii săi, preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi francez, Emmanuel Macron, dar şi cancelarul german, Angela Merkel, şi-au exprimat determinarea la o colaborare viitoare, pentru crearea condiţiilor propice păcii şi securităţii în Siria, susţinerea unei soluţii politice ranforsate. Cei patru lideri europeni au convenit, de asemenea, asupra unei reuniunii la Geneva, înainte de sfârşitul anului a Comitetului Constituţional pentru elaborarea unei legi fundamentale, dacă însă condiţiile vor permite acest lucru. Inedit în acest format, summitul a abordat şi chestiunea creării condiţiilor pentru întoarcerea refugiaţilor sirieni din afara graniţelor ţării. În acest context, Emmanuel Macron a cerut Rusiei să exercite presiuni clare asupra regimului sirian, pentru garantarea încetării durabile şi stabile a focului la Idleb. Prezent la summitul de la Istanbul a fost şi emisarul ONU pentru Siria, Staffen Mistura. Cu toate acestea, Ankara, Moscova şi Teheranul au, după cum se ştie, abordări diferite faţă de Paris şi Berlin, adică o armonizare a poziţiilor pe dosarul sirian nu este deloc uşoară, după ce Erdogan şi Putin, in extremis, au convenit asupra evitării lansării de către Damasc a unei ofensive de mari proporţii asupra ultimului mare bastion al opoziţiei siriene, cu riscul unei catastrofe umanitare. Cum niciun anunţ major nu a intervenit în cursul summitului, Palatul Elysee a vorbit deja de „aşteptări modeste”. Inclusiv chestiunea reconstrucţiei ţării nu face unanimitate, fiindcă ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyn, a prevenit sâmbătă că aşa ceva ar fi în profitul dictatorului Assad. Doi actori importanţi în conflictul din Siria, Iranul şi SUA, nu au fost prezenţi. În schimb, Emmanuel Macron se întreţinuse, joi, telefonic, cu preşedintele Donald Trump în vederea acordării poziţiilor lor. Cum fiecare dintre participanţii la summitul de sâmbătă îşi urmărea propriile interese, Recep Tayyip Erdogan a insistat ca sirienii din interior şi exterior să decidă soarta lui Bashar al-Assad. Fiind convins însă că nimic nu se poate întâmpla peste înţelegerile sale cu Vladimir Putin şi, bineînţeles, liderii de la Teheran. Germania, urmărindu-şi propriile interese economice, a primit cu o maximă detaşare noua linie strategică enunţată de Erdogan, aceea că alianţa cu Iranul şi Rusia, de la Astana, şi axa de la Generva, sponsorizată de SUA, să se ralieze, dacă nu să se subordoneze formulei ruso-turcă. În afara jocului diplomatic, bine orchestrat, după toate aparenţele, a rămas… Emmanuel Macron.
