Siria: Acţiunea militară se organizează

0
126

O intervenţie militară occidentală în Siria pare iminentă. Dar când? Şi sub care formă? Din punctul de vedere al vice-ministrului rus pentru Afaceri Externe, Vladimir Titov, citat de agenţia Interfax, orice discuţie în Consiliul de Securitate înainte ca inspectorii ONU în Siria să-şi prezinte raportul, este mai mult decât inoportună. La rândul său, premierul britanic, David Cameron, a anunţat pe Twitter că Regatul Unit urma să prezinte ieri o rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU, „condamnând atacul chimic din 21 august în Siria şi cerând protejarea civililor”. Cu o agendă încărcate de contacte internaţionale, preşedintele Franţei urmează să ia deciziile care se impun, a declarat Laurent Fabius în cursul unui Consiliu al apărării privind criza siriană reunit la Elysee. Aseară era prevăzut un nou contact telefonic al lui Francois Hollande cu omologul său american, Barack Obama. Franţa se pronunţă pentru o ripostă, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Najat Vallaud-Belkacem. Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a cerut ieri membrilor Consiliului de Securitate, care s-a reunit, să aibă în vedere o acţiune pentru pace în Siria. Rusia a evacuat ieri 116 ruşi şi cetăţeni ai altor republici ex-sovietici, la bordul a două avioane ale Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă. În fine, Ghidul Suprem iranian, Ali Khamenei, principalul aliat regional al regimului preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, a declarat pentru televiziunea de stat că „o intervenţie americană va fi un dezastru pentru regiune”. Mai multe ţări occidentale, cu Statele Unite în frunte, şi-au armonizat deja punctele de vedere privind lansarea unei acţiuni militare contra regimului sirian, acuzat de folosirea armelor chimice, în timp ce aliaţii Siriei, Rusia şi China, pun în gardă, menţionând destabilizarea de ansamblu a regiunii. 

 

Premierul britanic, David Cameron, şi preşedintele american, Barack Obama, care s-au întreţinut marţi la telefon, n-au nici o îndoială privind responsabilitatea regimului Assad în atacul de miercurea trecută (21 august), a precizat Downing Street. Potrivit Foreign Policy, certitudinea americanilor se bazează pe interceptarea unei convorbiri telefonice între un oficial al Ministerului sirian al Apărării şi şeful unităţii de arme chimice. O eventuală lovitură este o „chestiune de zile”, a estimat Ahmad Ramadan, liderul coaliţiei opoziţiei siriene. Potrivit responsabililor administraţiei americane, este exclusă trimiterea trupelor terestre, intervenţia urmând a fi limitată punctual la câteva zile şi va consta în lansări de rachete de croazieră Tomahawk de pe cele patru distrugătoare aflate în largul Siriei. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a reiterat că decizia nu a fost încă luată de preşedintele Obama, însă a insistat asupra faptului că ea nu vizează îndepărtarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. Scenariul prezentat în presă este cel al unui atac limitat, al cărui obiectiv va fi, potrivit Pentagonului, „descurajarea” preşedintelui sirian în utilizarea de gaz toxic şi diminuarea capacităţii de a-l produce. Pe teren, experţii ONU anchetează eventuala utilizare de arme chimice, reluându-şi activitatea în cursul zilei de ieri, după o suspendare din raţiuni de securitate. Ieri, secretarul general al ONU a declarat că aceştia au nevoie de patru zile pentru a-şi încheia activitatea.

Americanilor li se reaminteşte precedentul Irak

Reprezentantul Siriei la ONU, Bachar al-Jaafaria, a acuzat rebelii de „utilizarea de arme chimice, în dorinţa antrenării unei intervenţii militare străine”. Potrivit acestuia, armele chimice au fost fabricate de insurgenţi pe teritoriul Turciei, cu materiale furnizate de această ţară, Arabia Saudită şi Qatar. În cursul unei conversaţii telefonice avută marţi, cu trimisul special al Ligii Arabe la ONU, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a insistat pe faptul că nu există alternativa unei soluţii politico-diplomatice în Siria, remarcând că soluţia militară s-ar putea solda cu destabilizarea suplimentară a situaţiei din ţară şi din regiune. Ca şi până acum, regimul sirian afirmă că n-a utilizat niciodată arme chimice. Pe de altă parte, SUA i se reaminteşte, potrivit unor documente CIA declasificate recent şi publicate luni pe siteul revistei Foreign Policy, că serviciile de securitate americane au furnizat ex-preşedintelui irakian, Saddam Hussein, informaţiile necesare bombardării chimice a trupelor iraniene în 1998. Potrivit rapoartelor declasificate ale CIA, în 1983 americanii au avut dovezi solide în privinţa atacurilor chimice irakiene graţie satelitului, prin care au urmărit deplasarea de materiale chimice irakiene în direcţia bateriilor de artilerie situate în faţa poziţiilor iraniene. Bagdadul a făcut atunci uz de substanţe letale, cum ar fi gazul sarin şi gazul muştar.

Specialiştii vorbesc de trei scenarii posibile

Cel mai plauzibil scenariu în privinţa intervenţiei în Siria, care pare inevitabilă date fiind declaraţiile liderilor occidentali, ar consta în atacuri simbolice şi limitate, potrivit unor analişti intervievaţi de publicaţia rusă „Kommersant”, care detaliază cele trei opţiuni posibile. Conform primului scenariu, timp de o zi sau două, ar urma să fie lansate rachete de croazieră de pe navele şi submarinele americane asupra unor puncte administrative şi militare cheie ale regimului sirian: Ministerul Apărării, Cartierul General, Palatul prezidenţial, bazele militare, aerodromurile, locurile de desfăşurare a celor mai operaţionale unităţi. Însă această acţiune nu va avea o urmare şi un final logic. În acest caz, scopul va fi de a transmite un semnal Damascului: „Vor urma noi represalii dacă mai folosiţi încă o dată arme chimice”, notează „Kommersant”. Anumiţi aliaţi europeni, Turcia, dar şi monarhii din Golf, precum Qatar şi Arabia Saudită, presează Washingtonul spre al doilea scenariu. Acesta implică un război aerian mai lung şi bombardamente mai intense. Planul ar semăna mai mult cu campania din Libia din 2011, când forţele aeriene ale ţărilor din NATO au asigurat un sprijin aerian pentru rebelii care luptau împotriva lui Muammar Gaddafi. Iar obiectivul final al acestei operaţiuni va fi răsturnarea regimului Assad, la fel ca în Libia. Al treilea scenariu este intermediar. Pentru o perioadă de timp, SUA ar bombarda Siria pentru a slăbi potenţialul militar al Damascului, după care s-ar retrage în plan secund, pentru a îndeplini în principal funcţii auxiliare. Ţările din regiune, care vor ca Assad să fie înlăturat, ar prelua atunci ştafeta, în frunte cu Turcia, care are cea mai puternică armată din zonă. Armata aeriană turcă ar putea asigura un sprijin aerian pentru opoziţia siriană în zonele cheie ale frontului, prin intermediul bazelor aeriene de la Incirlik, Konya, Malatya şi Diyarbakir. Forţele terestre turce ar putea, de asemenea, participa la anumite operaţiuni. Într-o măsură mai mică, acelaşi rol ar putea fi jucat de forţele aeriene şi trupele de elită ale ţărilor arabe care fac parte din coaliţia anti-Assad, cum ar fi Qatar, Arabia Saudită şi EAU. Participarea americană, franceză şi britanică ar urma să fie, în această etapă, mai degrabă simbolică – trimiterea câtorva escadrile în bazele turceşti sau punerea la dispoziţie a portavioanelor americane în Mediterana.

România va fi solidară cu partenerii externi

Premierul Victor Ponta a declarat ieri, referindu-se la o eventuală intervenţie militară în Siria, că România face parte dintr-o alianţă a ţărilor democratice şi va fi solidară. „Facem parte dintr-o alianţă de care suntem foarte mândri, o alianţă a ţărilor democratice şi evident vom fi, ca întotdeauna, solidari. Acestea sunt decizii care se iau la nivel european, la nivel NATO şi la nivelul CSAT (n.r. – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării)”, a afirmat premierul, răspunzând unei întrebări referitoare la poziţia României în privinţa unei posibile intervenţii militare în Siria. Pe plan intern, premierul a subliniat că o decizie în acest sens nu se poate lua decât în CSAT. „Când va exista un CSAT pe această temă, evident că acolo se iau deciziile”, a subliniat Ponta.

Ţara noastră poate contribui politic, militar sau umanitar la misiunea din Siria

La rândul său, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota, a afirmat că România ar putea contribui în Siria politic, militar, umanitar sau economic, autorităţile fiind pregătite inclusiv pentru evacuarea românilor din Siria, dacă va fi nevoie. „Sunt mai multe planuri unde noi putem contribui şi este suficient să vă uitaţi la misiunile la care noi am participat până acum. Putem contribui politic şi solidarizarea în primul rând are o semnificaţie politică. Putem contribui militar, fie prin participare semnificativă la operaţiuni, fie prin sprijin pe care-l putem da acestor operaţiuni militare. Putem contribui umanitar, am făcut-o şi altă dată. Putem contribui economic, asistenţa economică având şi ea un important aspect umanitar”, a declarat ieri Fota, la RFI. Acesta a explicat că statul român este pregătit pentru o eventuală evacuare a românilor din Siria. „Le-am purtat foarte bine de grijă până acum (n.r. – românilor din Siria) şi aici eu cred că trebuie lăudate instituţiile statului pentru eforturile pe care le-au făcut. Ne străduim cât putem să le purtăm în continuare de grijă acestor zece mii de români, venindu-le în întâmpinare acolo unde ei vor considera că au nevoie de asistenţa statului. (…) Suntem deschişi să discutăm, să analizăm orice cerinţă, orice necesitate, orice opţiune. În momentul ăsta ne facem şi noi propriile evaluări, avem resurse pe care le putem folosi, inclusiv pentru un astfel de scenariu (n.r. – evacuarea românilor), dacă va fi nevoie. Statul român este pregătit, are o logistică suficientă pentru ca, dacă e nevoie, să facem şi evacuări”, a spus consilierul prezidenţial.