Interesant de-a dreptul deznodământul alegerilor municipale din Franţa, soldate cu un recul îngrijorător al partidului prezidenţial –La Republique en Marche- care a pierdut în majoritatea marilor oraşe. A fost o participare redusă (40%), se vorbeşte chiar de un absenteism record, mult sub cea de la primul tur din 15 martie a.c. (44,66%) dar cu toate acestea alegerile municipale proiectează o nouă realitate pe scena politică a ţării, concretizată prin ascensiunea verzilor (EELV) care au cucerit primăriile din Lyon, Strasbourg, Bordeaux, Besancon, Tour, Marseille, (unde după 25 de ani ecologista Michelle Rubirola a obţinut o victorie istorică). Socialiştii şi-au conservat fiefurile consacrate –Lille, Touluse, Nantes, Renns, Rouen- adăugându-le primăriile din Nancy şi Montpellier. Partidul Marinei Le Pen, Adunarea Naţională (RN) a făcut o figură modestă. Alegătorii au considerat că alianţa LREM-LR a fost un front anti-ecologist. Comentariile din presa franceză atrag atenţia şi asupra unui fapt insolit: premierul Edouard Philippe a câştigat en-fanfare funcţia de primar a oraşului Le Havre (59%) dar 55% dintre francezi, potrivit sondajelor efectuate de Harris Interactive, îl doresc în continuare în fruntea guvernului. 70% dintre cei intervieveţi doresc o remaniere ministerială. Potrivit unui alt sondaj, realizat de IPSOS Sopra Steria, 43% dintre cei intervievaţi doresc ca Emmanuel Macron să procedeze la o remaniere limitată, păstrându-l pe Edouard Philippe ca prim-ministru. Având în vedere că premierul Edouard Philippe s-a confruntat cu o prelungită mişcare de protest a „vestelor galbene”, apoi a gestionat pandemia de coronavirus, la care se adaugă alte provocări, situaţia este oarecum paradoxală: Edouard Philippe este văzut ca persoană indispensabilă la Matignon, dar sancţionarea executuvului pe care îl conduce este una indiscutabilă. Imaginea sugerată de înfrîngerea (15%) candidatei LREM, Agnes Buzyn la primăria Parisului, sugerează o Berezyna a partidului, crepusculul fiind accelerat şi de cele petrecute la Lyon unde Gerard Collomb a capotat. O temă cardinală în alegerile municipale din Franţa a fost legată de climat şi azi de dimineaţă Emmanuel Macron, înainte de a se deplasa la Berlin, pentru o întâlnire cu Angela Merkel, a primit o delegaţie de 150 de membrii ai Convenţiei cetăţenilor privind climatul, împărtăşind majoritatea punctelor de vedere exprimate. Alegerile municipale –turul doi- au fost atipice. Datorită crizei sanitare legată de epidemia de Covid-19, campania electorală a avut particularităţile ei. Elementul de noutate l-a constituit renovarea ofertei şi practicii politice. Alegerile municipale au atras atenţia asupra urgenţelor ecologice. La 4 ani de la înfiinţarea sa, tânăra formaţiune politică a lui Emmanuel Macron a eşuat în implementarea teritorială. Ca şi la noi, şi în Franţa, alegerea primarului presupune un vot uninominal. Verdictul a fost crud pentru LREM, care n-a obţinut nici o victorie în nici o metropolă. Ceea ce înseamnă că „Franţa municipală” nu este cea a lui Emmanuel Macron, cum scrie ziarul helvet “Le Temps”. Întrebarea cheie care stăruie este dacă omul forte al Executivului, Edouard Philippe va rămâne sau nu premier. Ce va decide Emmanuel Macron? În cotidianul regional “Paris Normandie” săptămâna trecută, Edouard Philippe anunţa că rămâne la Matignon, doar dacă Emmanuel Macron îi va cere. Preşedintele francez, chiar dacă nu îl mai doreşte, nu vrea să-şi atragă noi antipatii din partea francezilor, soluţiile la îndemână fiind Jean Yves Le Drien, Florence Parly, Jean Michel Blanquer sau chiar comisarul european Michel Barnier. Într-o altă ordine de idei, alegerile municipale din Franţa pot constitui şi pentru candidaţii desemnaţi de formaţiunile politice de la noi, pentru marile primării, o temă de reflectare: atât în privinţa organizării lor, cât şi a mesajelor către electorat.
