Mihai Tudose (50 de ani), brăilean de loc, parlamentar la al patrulea mandat, fost ministru al Economiei, se spune că ar fi şi bun şahist, şi-a trecut ieri guvernul prin Comitetul Executiv Naţional al PSD, şi deja aşteaptă depunerea jurământul la Palatul Cotroceni. I s-a făcut „o primire triumfală” în presă, dar se aştepta, deşi o spune cam fără acces la vorbe bine alese: „Asta e lupta politică. Ficatul duce. Prefer să vorbească rezultatele la guvernare”. Rezistând aşadar şarjelor, nu de la Robăneşti, ci din media, nu este exclus să o scoată la capăt, mai ales ca are un Executiv sensibil primenit. Am semnala, ca noutate, cooptarea senatorilor Mihai Fifor la ministerul Economiei, şi a lui Adrian Ţuţuianu la ministerul Apărării Naţionale. Îşi păstrează portofoliile „greii” din guvernul precedent „neperformant” şi, între aceştia, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu; ministrul de Interne, Carmen Dan; ministrul Dezvoltării Regionale, vicepremierul Sevil Shaidehh; ministrul Agriculturii, Petre Daea, ş.a.m.d.. Cum nu avem de unde să ştim dacă actualul guvern condus de Mihai Tudose va fi unul mai bun, nu ne hazardăm nici în a-l considera mai slab decât cel precedent, altminteri elogiat până în ultimul moment. Cultivând vodevilul de succes, nu puţini confraţi îl evaluează pe premier, după imaginea boţită a feţei, în anumite momente ale vieţii, sugerând ceea ce toată lumea înţelege. Numai că, doar din prostie nu îşi revine omul. Apoi, se mai spune că nu prea are competenţe vizibile în nici un domeniu, demonstrate practic. Să lăsăm insinuările. Un singur amendament: din Brăila nu au plecat în lume decât temerari. Şi nu e locul potrivit să-l invocăm acum pe marele Panait Istrati. Scriitorul şi personajul de legendă, afectiv la exces, incapabil de ironie, dominat de talent şi nostalgiile sale incurabile, cum îl descria Gabriela Maria Pintea, fosta universitară craioveană. Brăila, cu statutul său de porto-franco, e o lume, nu doar un port la Dunăre. Şi, totuşi, nedumeriri, de factură logică, persistă. Păi dacă s-a specializat în „Analiza şi rezolvarea conflictelor armate” la Georgetown University şi la Centrul European Marshall pentru Studii de Securitate Europeană – Garmish din Germania, a făcut cursurile în limba română? Sigur, la noi, ministeriabilul, e deja cunoscut ca o vedetă obosită cu utilizare universală şi totul capătă o înfăţişare arbitrară, rezultatul unui amestec nefericit de hazard cu alte ingrediente. Pe de altă parte ştim că nici o alegere nu e sigură. Din actuala răscruce de drumuri, trebuie ieşit. A-i reproşa lui Mihai Tudose, membru al Grupului de prietenie cu Germania din 2012, o mare admiraţie faţă de ţara Angelei Merkel, cum am văzut, nu e un semn de patriotism neaoş, ci mai degrabă de superficialitate riscantă, deloc la locul ei. Neîndoielnic, Mihai Tudose are vulnerabilităţile lui. Ca fiecare, până la urmă. S-a legat la cap, fără să-l doară, cum se spune. Cu povestea plagiatului se află, însă, într-o companie bună, după cum am văzut. Apud Emilia Şercan „Fabrica de doctorate” (Ed. Humanitas 2017). Culmea ar fi să fie logodit, însă, cu norocul. Fiindcă şi asta contează. În Dolj, se strânge grâul şi deja s-a instalat seceta. Şi asta e o problemă. Chiar mare. ANM ia în calcul emiterea unui COD ROŞU.
