Istoricul Dinu C Giurescu la cea de a 85-a aniversare

Moment festiv, ieri, la Universitatea din Craiova. Personalităţi ale lumii academice, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale au participat, în Sala Albastră, la lansarea volumului omagial „In honorem Dinu C. Giurescu”. Evenimentul a fost organizat cu ocazia împlinirii a 85 de ani de viaţă ai istoricului, profesorului şi academicianului Dinu C. Giurescu, prezent la Craiova cu acest prilej. Emoţionat şi impresionat de amploarea festivităţii, sărbătoritul nu a ratat ocazia să povestească din destinul istoricului, care  „trebuie să-şi facă meseria fără a cere să trăiască într-o societate ideală”. Apărător al naţiunii române în toate volumele sale, academicianul Dinu C. Giurescu a ţinut să tragă şi un semnal de alarmă asupra rolului trecutului istoric pentru prezent, punând accent pe problema regionalizării, pe actuala Lege a Educaţiei şi pe felul în care arată manualele de Istorie, elemente care au ca „trăsătură comună formarea unei generaţii fără identitate naţională”.

Aniversarea academicianului Dinu C. Giurescu nu a fost o simplă festivitate aniversară ci şi un moment de omagiere a istoriei, după cum a precizat şi rectorul Universităţii din Craiova, prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănişor care a şi moderat întâlnirea cărturarilor. Invitaţi speciali la acest eveniment au fost Dan Berindei – vicepreşedintele Academiei Române, Alexandru Vulpe – preşedintele Secţiei de Istorie-Arheologie a Academiei Române, Ion Dogaru – membru corespondent al Academiei Române şi ÎPS Irineu Popa – Mitropolitul Olteniei, dar şi reprezentanţii oficiali ai administraţiei  judeţului Dolj: Ion Prioteasa – preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, şi Lia Olguţa Vasilescu – primarul municipiului Craiova. Cu toţii au ţinut să transmită mesaje de felicitare şi încurajare sărbătoritului, să-şi continue opera, Dinu C. Giurescu fiind recunoscut ca o voce distinctă a istoriografiei româneşti.

A treia generaţie de academicieni ai familiei Giurescu

Născut în anul 1927, la Bucureşti, Dinu C. Giurescu reprezintă a treia generaţie de academicieni a familiei de istorici Giurescu, fiind nepotul lui Constantin Giurescu şi fiul lui Constantin C. Giurescu. «Face parte dintr-o familie de profesori în cercetarea trecutului istoric de înaltă clasă, dând dovadă de o deosebită stăpânire a meseriei, însufleţiţi de un lucru fundamental „dragostea de ţară”» a precizat Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române. Academicianul Dinu C. Giurescu este autorul mai multor lucrări de istorie, dintre care pot fi menţionate: „Istoria ilustrată a românilor” (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu, „Guvernarea Nicolae Rădescu” (1996); „Imposibila încercare. Greva regală, 1945” (1999), „România în al doilea război mondial” (1999), „Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002) „Zid de pace, turnuri de frăţie. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012. În prezent lucrează la cel de al XI-lea volum al tratatului „România regimului comunist”. „Ca şi tatăl său are darul de a face lucrările într-un mod în care nu se adresează numai profesioniştilor, ci întregii naţiuni evocate. Se adresează unui public larg, direct, fără complicaţii”, a mai subliniat academicianul Dan Berindei.

 Destinul istoricului…

Viaţa istoricului Dinu C. Giurescu nu a fost una lipsită de evenimente dificile. Câteva din momentele importante le-a evocat şi cu ocazia lansării volumului omagial. A absolvit Facultatea de Istorie din Bucureşti în 1950. „În timp ce eram student mama mea Maria Simona Giurescu şi mătuşa mea din Mehedinţi au constat că aveam note mari, dar se întrebau ce voi face cu istoria. Pe atunci, ca şi acum era să practici altă meserie”. Îl avea însă ca model pe tatăl său. Odată cu instaurarea regimului comunist tatăl său, Constantin C. Giurescu a fost declarat duşman al poporului şi a fost închis. Dinu C. Giurescu a renunţat la cercetare şi a devenit tehnician în construcţii de drumuri, timp de şase ani. „Mai întâi de toate în viaţă trebuie să trăieşti şi să faci ceva să răzbaţi. Am trăit şi am tras de timp. Şi tatăl meu a fost eliberat. Odată ce a revenit profesorul Giurescu m-a privit şi mi-a spus „trebuie să ne facem meseria. Şi am spus cu aştia de acum? şi mi s-a răspuns: da.  De atunci am reînceput cercetarea istorică”, a povestit istoricul. A devenit ghid la Muzeul de Artă din Bucureşti, apoi a plecat la Ministerul de Externe pe un post de cercetare.  În 1968 a ajuns în învăţământ, locul pe care şi l-a dorit. A fost o voce care s-a auzit şi în străinătate chiar şi în perioada comunistă. Dinu C. Giurescu a ajuns în arhivele Statelor Unite şi a scris un tratat despre distrugerea României, care după revoluţie a fost tradus şi în limba română. A scris împotriva reorganizării urbanistice a ţării realizată înainte de 1989. A continuat să scrie pentru apărarea naţiunii şi după revoluţie. „Nu ştiam că după revoluţie trebuie să continui lupta pentru arhitectura Bucureştiului”, a spus istoricul. S-a pronunţat şi împotriva  regionalizării, întrucât se apropia de prevederile de împărţire prevăzute de Dictatul de la Viena din 1940.

Volumul aniversar, semnat de 59 de oameni

Istoricul Dinu C. Giurescu este o personalitate importantă a cercetării istorice. În semn de omagiere, academicieni, cercetători şi profesori de specialitate i-au dedicat volumul „In honorem Dinu. C. Giurescu”, apărut la editura Cetatea de Sscaun. Lucrarea are peste 700 de pagini în care au semnat mesaje şi articole 59 de persoane. „Volumul are două părţi. În prima parte, sunt expresii de suflet, sintagme de judecată despre Dinu C. Giurescu. De asemenea se regăsesc referinţe sentimentale ale prientenilor sau cunoştinţelor din toate părţile ţării. Cea de a doua parte începe cu două studii ale academicianului Ştefan Ştefănescu şi ale mitropolitului Irineu despre simbolistica în istorie a celui mai important a personaj din zona Olteniei: Mihai Viteazul. Acestea sunt urmate de 44 de studii despre ascendenţa naţiunii de la Mihai Viteazul până în prezent”, a precizat prof.univ.dr. Dinică Ciobotea de la Departamentul de Istorie al Universităţii din Craiova. Volumul l-a impresionat chiar şi pe sărbătorit. „Este impresionant. L-am întors pe toate feţele. M-am uitat şi la cuprins. Este o adevărată răsplată pentru mine la această vârstă de 85 de ani. Sunt realmente emoţionat şi mişcat. Îmi exprim gartitudinea pentru toate cuvintele frumoase. Şi îmi doresc ca în continuare să am sănătate să realizez al XI-lea volum din tratatul România regimului comunist să prezint această guvernare după cum am trăit-o eu, nu cum este prezentată astăzi prin lozinci”, a conchis sărbătoritul.

Plachetă omagială din partea Consiliului Judeţean Dolj

În semn de recunoştinţă pentru activitatea didactică şi de cercetare, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa a înmânat academicianului Dinu C. Giurescu o plachetă omagială. „Evenimentul organizat de Universitate este unul de excepţie pentru întreaga viaţă culturală a Craiovei. Profesorul Dinu C. Giurescu este omagiat de întreaga comunitate academică şi vreau să spun că o ţară înaintează dacă îşi formează, îşi foloseşte şi îşi respectă elitele. Îmi declar toată admiraţia faţă de ilustrul profesor pentru întreaga activitate.”, a spus Ion Prioteasa. O parte din opera lui Dinu C. Giurescu, dar şi a tatălui său Constantin C. Giurescu a fost pus la îndemâna participanţilor la festivitate printr-o expoziţie realizată, în holul Universităţii din Craiova, de Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, sub coordonarea directorului Lucian Dindirică.

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu:

 „Omagiem un mare patriot al ţării noastre. Multă lume îl cunoaşte pe istoricul Dinu C. Giurescu de la televizor sau din cărţi. Eu l-am cunoscut în bătăliile date pentru ţinuturile Covasna şi Harghita. Şi am pierdut o bătălie. Cea a Codului Penal şi efectele s-au văzut. Dar am câştigat o altă bătălie, aceea împotriva regionalizării după modelul Dictatului de la Viena. Şi acest merit îi aparţine istoricului Dinu C. Giurescu care a combătut ideea cu documente”,

 Dinu C. Giurescu : „Ce se întâmplă cu noi?”

Prezent la Craiova, academicianul Dinu C. Giurescu a simţit nevoia să facă câteva precizări legate de evenimentele actuale din viaţa socială, punând întrebarea „Ce se întâmplă cu noi.” Prima remarcă a fost legată de manualul de istorie, „împărţit pe felii, fără a respecta principiul cronologiei, realizate după un model dat de Ministerul Educaţiei care a introdus astfel cenzura în istorie”. A doua remarcă a fost legată de regionalizare .„Sustratul regionalizării este perimarea statului naţional”, a spus istoricul . Peste toate acestea a venit Legea Educaţiei, „votată automat de o adunare şi care a avut ca efect desfiinţarea a zeci de clase. Nu mai există profesor din preuniversitar sau universitar care să nu se plângă de sistemul actual de educaţie”. În viziunea academicianului Dinu C. Giurescu toate aceste aspecte au o trăsătură comună „formarea unor generaţii fără identitate naţională după modelul internaţionalismului proletar din 1940”. Istoricul a încheiat discursul cu speranţa ca pe viitor „cadrele didactice şi cetăţenii să se implice activi în schimbări prin scrisori şi petiţii pentru îndreptarea stării de fapt”.