La Filiala Dolj a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare a fost numit, bănuim de dată recentă, ca director executiv, domnul Dumitru Ghinea, care, pe „linie politică”, îndeplineşte funcţia de preşedinte al filialei Dolj a conservatorilor. Nu vine din „branşă”, cum se spune, şi ar fi fost de dorit în această funcţie eminamente tehnică, dar a considerat aidoma altora că se poate descurca. La urma urmei, nici şeful său ierarhic pe linie de partid, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, nu este vreo competenţă în materia îmbunătăţirilor funciare şi uite că rămâne neclinitit în guvern. Mai ales că, după o înţelegere cu Preafericitul Părinte Partiarh Daniel, „Protocol de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru promovarea satului românesc”, din 13 mai 2013, prin care divinitatea era implorată să salveze agricultura, au venit şi … ploile, Dumnezeu salvându-ne de scumpiri doi ani la rând. Putem nădăjdui şi la al treilea. La BOR s-o fi gândit, aşadar, şi Dumitru Ghinea când a acceptat funcţia încredinţată. Întrebat însă, „cu candoare”, de reprezentantul Guvernului în teritoriu, Sorin Răducan, mai deunăzi, la o şedinţă a Colegiului prefectural, dacă sunt probleme la ANIF Dolj, răspunsul prompt şi hotărât, prin umflarea foalelor pieptului, a fost unul concis şi eroic: „nici una”. Iată ce înseamnă ca resursa de cadre „policalificate” a partidelor politice doljene să fie una îndestulătoare! Numai că realitatea arată prost de tot, şi în aria de competenţe a domnului Dumitru Ghinea, la moştenire ne referim, dar şi în amonte, ca să ne exprimăm astfel, ca unii care au mai văzut, la viaţa lor, funcţionând sistemele de irigaţii şi desecare ale Doljului. Deşi nu despre asta este vorba, ci de cu totul altceva. Unul dintre predecesorii lui Dumitru Ghinea, doamna Veta Păsculescu, după îndepărtarea din funcţia de director executiv, s-a adresat justiţiei, care i-a dat câştig de cauză, Curtea de Apel Craiova – Secţia Civilă – prin Decizia nr. 1313/16 septembrie 2014 dispunând „anularea deciziei nr. 1681/21 septembrie 2012, emisă de ANIF şi plata salariilor cuvenite de la data concedierii până la data reintegrării efective pe postul deţinut anterior concedierii”. La data de 31 decembrie 2014, drepturile salariale nete, ce urmau a fi primite de Veta Păsculescu, se ridicau la suma de … 90.043,00 lei. De atunci au mai trecut cinci luni. Ceea ce urmează ţine de Biroul executorului judecătoresc. Povestea nu se termină atât de simplu, cum relatăm în acest spaţiu, fiindcă prin Adresa nr. 296194/9 aprilie 2015 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, răspunzându-se unei întrebări formulate de senatorul de Dolj, Mario Oprea, înregistrată la departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul (20.03.2015) i se preciza că „Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va pune în aplicare Decizia nr. 1313/16 septembrie 2014 – irevocabilă – pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în sensul reintegrării doamnei Veta Păsculescu pe postul deţinut anterior concedierii, plata sumei (…) reprezentând cheltuieli de judecată, plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii şi până la data reintegrării efective, actualizate la data plăţii. Sesizarea Comisiei de disciplină din cadrul MADR (…) în vederea cercetării prealabile a domnului Ionuţ Florin Barbu, director general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, în vederea stabilirii dacă cele prezentate în notă pot fi apreciate ca abateri disciplinare”. Urma o semnătură „pentru” a ministrului Daniel Constantin. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare formulase însă, la acea dată, contestaţie prin care solicita lămurirea înţelesului întinderii sau aplicării titlului executoriu a deciziei civile irevocabile nr. 1313/16 septembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul 15864/63/2012. Dar şi prin Decizia nr. 595/6 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova se va stipula că „reintegrarea contestatarei Veta Păsculescu şi plata drepturilor cuvenite acesteia se vor face de la data concedierii şi până la ocuparea prin concurs a postului de director”. În fine, nu mai stăruim în detalii. Dumitru Ghinea nu a ocupat postul prin concurs, aşa cum l-a ocupat predecesorul său Bucur Iulian, ci pe aliniament politic – de fapt o formalitate, menită să servească ulterior drept „chichiţă”, când litigiul era pe rol. A mai existat şi un interimat asigurat de Constantin Adrian. Interesant este însă faptul că toată „nebunia”, că nu o putem numi altfel, a fost gestionată de un ex-pedelist, Cornel Popa, fost director la DGA Dolj şi în prezent directorul tehnic al ANIF Bucureşti. Acesta fusese numit secretar de stat din partea ex-PDL şi cu acceptul Vetei Păsculescu. Aşadar, nu se poate conchide, aşa cum a făcut-o, Dumitru Ghinea în şedinţa menţionată, că „nu sunt probleme” la ANIF Dolj. Unele erau mari dinainte, dar au devenit şi mai mari. Se putea exprima cu emfază, în faţa prefectului Sorin Răducan, doar dacă habar nu avea pe ce scaun s-a aşezat. Deşi se pare că la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare nu se gândeşte întotdeauna cu capul.
