Demisii masive din Partidul Baas, în Siria, din cauza violenţelor

0
73
Bachar al-Assad

Preşedintele sirian Bachar al-Assad se confruntă, mai nou, cu un val de demisii din partidul său şi un sentiment de neîncredere la nivelul armatei, după violentele represalii asupra manifestanţilor pro-democraţie. Peste 230 de membri ai partidului Baas, aflat la putere, şi-au anunţat, deja, demisiile lor, 30 la Banias, în regiunea nord-vest, şi peste 200 în regiunea Huran (Deraa), în sudul ţării. „Serviciile de securitate au demolat valorile pe care noi le-am creat. Denunţăm şi condamnăm tot ceea ce s-a petrecut şi anunţăm, fără regret, retragerea din partid”, au afirmat demisionarii din regiunea Banias, într-un text trimis agenţiei France Presse. „Practica serviciilor de securitate, îndreptată împotriva cetăţenilor neînarmaţi, la Banias şi în satele din apropiere, înclusiv Baida, sunt contrare tuturor valorilor umane şi sloganelor partidului, materializându-se în percheziţii domiciliare, tiruri de mortiere, fără discriminare, asupra caselor, moscheilor şi bisericilor”. Comunicatul denunţă maniera în care media siriană descrie demonstranţii ucişi, răniţi şi torturaţi, etichetaţi „bande înarmate criminale”. Diplomaţii de la faţa locului descriu nemulţumirea, în curs de dezvoltare, din cadrul armatei, unde majoritatea soldaţilor sunt suniţi, iar comandanţii lor din ramura alawită, din care provine şi preşedintele Bachar al-Assad, cel care, în anul 2000, a succedat la putere tatălui său Havez, după ce acesta condusese ţara timp de 30 de ani. Un eveniment răscolitor s-a petrecut la înmormântarea unor soldaţi, executaţi după ce au refuzat să deschidă focul asupra demonstranţilor. „Nimeni nu afirmă că Assad a pierdut controlul asupra armatei, dar atunci când va înceta să o utilizeze pentru masacrarea propriului popor va fi un semn de slăbiciune”, a declarat un diplomat prezent la faţa locului. Focuri de armă, prelungite, s-au auzit în noaptea de miercuri spre joi la Deraa, unde apa, curentul electric şi comunicaţiile au fost tăiate, afirmă locuitorii oraşului. Martirii au fost aşezaţi în camioane frigorifice, utilizate în vremuri normale pentru transportul de mărfuri. Evoluţia evenimentelor este scăpată de sub orice control. Peste 150 de opozanţi sirieni, al căror nume este ţinut secret, au dat un preaviz regimului: fie el însuşi conduce schimbarea spre democraţie, fie protestatarii, în urma unei revoluţii populare. Se vorbeşte, deja, de necesitatea unei noi constituţii, care să garanteze drepturile esenţiale ale cetăţenilor, separarea între puterile statului şi deschiderea unei reforme radicale a sistemului judiciar, afectat de corupţie. Armata este considerată singura instituţie în măsură să conducă această schimbare, prin negociere cu opoziţia. Se apreciază că forţele de securitate şi nu armata sunt responsabile de reprimarea criminală a dizidenţilor. De la începutul anului numărul victimelor depăşeşte 450 conform observatorului sirian pentru drepturile omului. Pe plan diplomatic, iniţiativa europeană în favoarea condamnării represiunii a eşuat miercuri noaptea, la Consiliul de Securitate al ONU, din cauza ostilităţii Rusiei, Chinei şi Libanului. Acţiunea împotriva lui Gadaffi a fost îngăduită prin rezoluţia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. Rezervată este atitudinea Israelului, unde presa invocă posibilitatea unui război civil în Siria, de care ar putea profita Fraţii musulmani. Bachar al-Assad este considerat un conducător ostil, dar ale cărui reacţii sunt raţionale şi previzibile. Căderea actualei puteri de la Damasc ar putea permite consolidarea axei răului, constituită de Iran, Siria, Hezbollah-ul libanez şi islamiştii palestinieni din Hamas, de mai mulţi ani Siria permiţând tranzitul armelor iraniene către Hezbollah şi Hamas. Un susţinător al Damascului rămâne Ankara, extrem de prudentă însă, după ce premierul Erdogan şi-a manifestat frustrarea faţă de refuzul lui Bashar al-Assad de a promova reforme autentice.