E greu de crezut că noua rundă de negocieri, de la Istanbul, între delegaţiile rusă şi ucrainiană, va aduce măcar un reviriment –altminteri aşteptat- în convenirea unui acord de încetare a ostilităţilor militare ruse -„operaţiune militară specială”- în Ucraina. Războiul e deja total. De altfel, însuşi Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, îşi exprima scepticismul în privinţa unor avansuri semnificative, prevestind mai degrabă nici un pas înainte. Mare lucru nu se poate decripta nici din declaraţiile belicoase, făcute în context, de o parte şi cealaltă, ele potenţându-se reciproc. Dacă săptămâna trecută preşedintele ucrainian, adresându-se Senatului francez cerea imperativ giganţilor economici din Hexagon, prezenţi în Rusia, să părăsească această piaţă şi să „înceteze să mai fie sponsorii maşinii de război a lui Putin”, iar şeful cabinetului său, Andriy Yermak, afirma pe CNN că „este imposibil să susţii criminali de război, este inadmisibil să faci comerţ cu criminalii de război, şi să faci bani pe seama uciderii civililor”, şeful diplomaţiei de la Kiev, Dmytro Kuleba a cerut, inclusiv pe Twitter, boicotarea supermarketurilor Auchan, după ce grupul francez a anunţat continuarea activităţilor sale în Rusia. Şeful diplomaţiei ruse, „redutabilul” Serghei Lavrov, a reafirmat scurt şi concis exigenţele exprese: protecţia populaţiei din Donbas, „demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei”, dar şi toate celelalte. Într-un asemenea context o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski nu poate fi considerată decât contraproductivă, nefiind întrunite condiţiile preliminare pentru un asemenea deziderat. În zadar aşteptat. Pe teatrele de operaţiuni, Kievul evocă o agravare a situaţiei la Mariupol, şi aşa stau lucrurile, din imaginile transmise de la faţa locului, în timp ce 3,8 milioane persoane din care 1,5 milioane copii au părăsit Ucraina de la debutul invaziei. Din acest număr de refugiaţi, 2,2 milioane sunt găzduite de Polonia, urmată de România. Săptămâna se anunţă încărcată din punct de vedere diplomatic, afirma într-o înregistrare video Volodimir Zelenski, dornic se subînţelege de revenirea, cât mai grabnic cu putinţă, la o viaţă normală în ţara sa. Numai că în acest timp solicită şi primeşte în continuare arme din partea ţărilor membre NATO, unele ajungând în posesia forţelor militare ruse şi utilizate de acestea pe câmpurile de luptă. La o lună de la începerea invaziei, soldată cu pierderi de vieţi omeneşti, mii de răniţi, distrugeri de infrastructură, mii de refugiaţi, devine tot mai clar că nu este vorba doar de un război în Ucraina, ci de dorinţa unei noi ordini mondiale, în cadrul căreia neutralitatea Ucrainei, anihilarea potenţialului său militar agresiv, recunoaşterea oficială a Crimeei şi Donbasului, sunt de acum condiţii apriorice, solicitate de partea rusă. E drept, condiţii greu sau mai degrabă imposibil de acceptat. Se vehiculează multe scenarii, care nu bat însă cu ceea ce se întâmplă şi se poate întâmpla. Mari dezbateri a suscitat declaraţia lui Joe Biden la Varşovia, încât cancelarul german Olaf Scholz pe canalul public de televiziune ARD a evocat că „o schimbare de regim în Rusia nu este un obiectiv NATO şi nici al preşedintelui american, în pofida invaziei din Ucraina”. Emmanuel Macron s-a delimitat şi el de comentariul lui Joe Biden, care îl etichetase ca măcelar pe Vladimir Putin, liderul de la Elysee –în campanie electorală- avertizând asupra escaladării verbale cu Moscova. El a sugerat că totul trebuie făcut pentru a opri situaţia de la escaladare, dacă există măcar o şansă de a opri războiul Rusiei în Ucraina. După unii analişti, de luat în seamă, războiul s-ar putea întinde cel puţin 6 luni, după alţii de un an, cu posibilitatea de scenarii catastrofale. În fine şi o ştire certă, puţin mai luminoasă la tot ceea ce se întâmplă, cu simbolistica ei particulară: mai mulţi oameni de afaceri ruşi, între care miliardarul Roman Abramovici, în bune relaţii cu Kievul, intenţionează să doneze sume mari de bani pentru a ajuta Ucraina. El face şi oficii de mediere, având acces la preşedintele Vladimir Putin. Wall Street Journal menţionează că Zelenski i-ar fi cerut lui Joe Biden să nu-l sancţioneze pe Abramovici estimând că poate juca un rol în negocierile de pace. Deşi invazia militară rusă nu poate fi cauţionată, în nici un fel şi în nici un chip.
