Doljul nu se dezminte! Un loc de frunte în clasamentul şomajului

0
99

Efectivul salariaţilor de 124.842 persoane plasează judeţul Dolj tot pe locul al 12-lea pe ţară. Câştigul salarial mediu brut de 2.302 lei/persoană duce Doljul pe locul al 16-lea, coborând cu o poziţie. După statistica din mai 2015, iar după numărul şomerilor suntem tot primii din ţară. Rata şomajului, pe meleagurile noastre, este aproape dublă faţă de cea naţională. Şi ne mai mirăm că suntem unde suntem!

La nivelul judeţului Dolj, la sfârşitul lunii noiembrie 2015 existau 124.842 de salariaţi. Dacă ne raportăm la finele lunii noiembrie 2014, se constată o creştere de 2.237 de angajaţi. Cea mai mare parte a salariaţilor, 84.451, activează în servicii (67,6%), 37.444 (30%) în industrie şi construcţii şi 2.947 (2,4%) muncesc în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit. După cum se poate lesne constata, sectorul terţiar are cea mai mare pondere în ocuparea forţei de muncă, iar cel productiv este la mai puţin de jumătate ca număr de angajaţi.

Potrivit datelor comunicate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, începând din anul 2009, salariaţii ce activează în proprietatea publică au cunoscut o descreştere de la 47.917 salariaţi în 2009, până la 41.671 în anul 2012. Anul următor a adus, totuşi, o creştere a angajaţilor din sectorul public ajungându-se la cifra de 42.051.

Lucrurile au mers foarte prost, însă, pentru angajaţii din forma de proprietate privată. Aici, deşi trendul a fost oscilant, scăderea este consistentă. Din 67.889 salariaţi în 2009 am ajuns, în 2013, la 58.747. O creştere s-a produs, însă, la cei care lucrează în proprietate integral străină, cooperatistă şi obştească  urcând la 11.043 angajaţi în 2013, de la 7.140 cât erau în 2009.

Mediul rural, cel mai afectat de şomaj

Cu şomajul stăm la fel de „bine”. Deşi, faţă de luna noiembrie 2014 numărul şomerilor a scăzut cu 1.000 persoane, Doljul are înregistraţi la nivelul lunii noiembrie 2015, 25.316 de şomeri. Din acest total, 10.550 sunt de sex feminin. Aici lucrurile se complică destul de mult din cauza localizării persoanelor fără serviciu. 78,8% dintre acestea provin din mediul rural, acolo unde în afară de câteva magazine cu 2-3 angajaţi, câteva structuri ale administraţiei locale aflate unele în pragul de a fi închise, gen servicii de salubritate, nu prea mai există speranţe de angajare. Imaginea porţilor ferecate cu lacătul pentru că familii întregi sunt plecate la muncă în străinătate devine din ce în ce mai prezentă în lumea satului doljean.

Din totalul de 25.316 de persoane fără un loc de muncă, 3.494 beneficiază de indemnizaţia de şomaj (75%). Numărul şomerilor neindemnizaţi în luna noiembrie 2015 era de 20.809 persoane (82,2%).

„La sfârşitul lunii noiembrie 2015, din totalul şomerilor înregistraţi în Dolj 14 % au vârsta sub 25 de ani; 6,9% între 25-29 de ani; 21,1% între 30-39 de ani; 29% între 40-49 de ani; 14,2% între 50-55 de ani, iar 14,8% au peste 55 de ani. Dintre aceştia 20.459 persoane (80,8%) sunt cu studii primare, gimnaziale şi profesionale, 3.928 (15.5%) au studii medii, iar 929 persoane (3.7%) cu studii superioare”, ne-a declarat ec. Carmen Ispas, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj.

Rata şomajului înregistrată în noiembrie 2015, în Dolj (8,9%) s-a situat peste nivelul ratei şomajului la nivel naţional (4,9%) ocupând locul al VI-lea pe ţară.

Domeniul privat bate pasul pe loc

După cum se menţionează şi în Anuarul Statistic 2013 al judeţului Dolj, “dezvoltarea sectorului privat este insuficientă pentru a crea un număr corespunzător de locuri de muncă, acoperirea nece­sarului său de resurse de muncă bazându-se pe atragerea de persoane active din sectorul public şi mai puţin pe repartiţii de la oficiile forţei de muncă”. Cum, în sectorul public se tot bate monedă pe eficientizarea timpului de lucru, iar la unele ministere chiar se fac analize interne privind întocmirea evidenţei lunare a timpului efectiv lucrat de către personalul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi cum regiile locale încep disponibilizări masive, speranţe mai sunt în mediul de afaceri privat. În caz contrar, după numărul şomerilor, Doljul îşi păstrează, iată, de ceva vreme, primul loc pe ţară.