Tânărul cancelar austriac, conservatorul Sebastian Kurz (31 de ani) a rezolvat lucrurile cum a găsit de cuviinţă, fără ca Bruxelles-ul să sufle vreun reproş: 6 miniştri de extremă dreaptă, din partea sinistrului partid al libertăţii – ultranaţionalistul FPO – cooptat la guvernare, controlează, între altele, poliţia, serviciul secret, apărarea şi afacerile externe. Nici nu e mult! Fondat în anii ’50 de foştii Waffen-SS, FPO a fost multă vreme definit ca un partid “patriot şi social” spre a evita formula stigmatizată de “naţional şi socialist”. El a cules simpatiile unui număr mare de nostalgici ai regimului fascist, nu puţini tenori ai săi considerând legea denazificării din 1947 ca un atentat la… libertatea de expresie. Sulfurosul Jorg Haider, compara taberele de concentrare cu simple tabere disciplinare, iar unul dintre şefii de filiale pentru alegerile europene, considera UE “un conglomerat de negri”. Nu este prima dată când în Austria respiră voios foştii extremişti de dreapta. După alegerile din 1999 o alianţă între dreapta conservatoare şi partidul lui Jorg Haider a declanşat un scandal teribil în Europa, dar şi la Viena. Dar s-a dat uitării momentul, poate şi din cauza porozităţii discursurilor între extrema dreaptă, dreapta şi central actual. Interesantă rămâne însă expectativa Bruxelles-ului. În întâlnirile succesive avute cu Donald Tusk şi Jean Claude Juncker, la 19 decembrie a.c., noul cancelar austriac Sebastian Kurz a reiterat angajamentul european, sugerându-i-se nealinierea la Grupul de la Vişegrad pe chestiunea imigraţiei, deşi personal consideră eronată problema cotelor obligatorii, care nu constituie un răspuns adecvat la criza în discuţie. La 1 iulie anul viitor, Austria va prelua pentru 6 luni preşedinţia UE şi nimeni nu evocă ipoteza unor posibile sancţiuni contra Vienei, ca în 2000, la prima participare a FPO la guvernare, alături de conservatori, deşi liderul FPO, Heinz Christian Strache, este un suporter declarat al lui Vladimir Putin. Lucrurile nu se opresc aici, fiindcă noul cancelar nu s-a arătat deloc dispus să execute fără comentarii “directivele” Angelei Merkel. În timp ce Budapesta a făcut deja o invitaţie oficială şefului diplomaţiei austriece, Karin Kneissl, pentru începutul anului viitor, potrivit cotidianului “Kurier”, prima deplasare va fi la Bratislava, capitala Slovaciei, unde la guvernare se află o coaliţie heteroclită între stânga populistă şi extrema dreaptă. Cu destul tact, cancelarul Sebastian Kurz, l-a lăsat pe Jean Claude Juncker să afirme că Bruxelles-ul nu se află în război cu Varşovia şi că podurile “nu sunt rupte” în dialogul cu guvernul PiS. Cum FPO susţine poziţiile eurosceptice, chiar cu îndârjire, există riscul unei adânciri a fracturii între Estul şi Vestul Europei, deşi extrema dreaptă s-a banalizat pe fondul crizei imigraţiei, dar şi a altor dosare fierbinţi, încă nesoluţionate. Cetăţenii din spaţiul UE au sentimentul deposedării ţărilor lor de atributul suveranităţii, în detrimentul multinaţionalelor. Şi nu numai. Iar UE pare neputincioasă în faţa situaţiilor delicate ivite, fiindcă eventualele “excluderi” ar putea provoca însăşi prăbuşirea construcţiei, greu încercate de Brexit. În aceste circumstanţe, partidele de extremă dreaptă au vânt în pupă şi pun în dificultate teribilă Bruxelles-ul. De câteva luni bune, din cauza propriilor probleme politice interne, legate de formarea noii coaliţii de guvernare, Angela Merkel se aude în surdină.
