Cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, Lituania, care va avea loc azi şi mâine, va întruni şefi de stat sau guvern din 28 de state membre ale UE şi din cele şase ţări ale PaE: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraine.Reuniunea va fi condusă de Preşedintele Consiliului Europei, Herman van Rompuy, care, împreună cu Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, vor reprezenta Uniunea Europeană. Evenimentul va fi găzduit de Preşedintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaite. Totodată, vor participa Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Aston, Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Štefan Füle, şi Comisarul european pentru Comerţ, Karel De Gucht. Timp de o lună,cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” a explicat cititorilor ce înseamnă aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care sunt avantajele integrării Moldovei în UE şi ce efecte au documentele care se vor parafa la Vilnius. Articolele, interviurile şi materialele speciale publicate până la momentul istoric de astăzi au arătat susţinerea noastră faţă de fraţii noştri din Moldova.
Cele şase state ale PaE vor fi reprezentate de președintele armean Serzh Sargsyan, preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, preşedintele georgian Georgi Margvelashvili, preşedintele ucrainean Vitctor Ianukovici, prim-ministrul moldovean Iurie Leancă şi ministrul Afacerilor Externe din Belarus, Vladimir Makey. În cadrul Summit-ului, vor fi revăzute progresele în stabilirea de noi Acorduri de Asociere (AA), incluzând Zona de Comerţ Liber, Aprofundat și Cuprinzător, între UE şi unele ţări partenere.
Aceste acorduri sunt realizate spre a susţine reformele cu scopul de accelera asocierea politică şi integrarea economică. Se planifică parafarea Acordului de Asociere cu Georgia și Republica Moldova. Oferta pentru Ucraina de a semna Acordul este încă valabilă. Aceasta cere voinţă politică din partea liderilor ucraineni, acţiuni determinante şi progres în condiţiile stabilite în decembrie 2012. De asemenea, vor fi semnate acorduri de liberalizare a vizelor cu Azerbaidjan, de colaborare în privința misiunilor de gestionare a crizelor cu Georgia şi un acord în domeniul aviației cu Ucraina. În acelaşi timp, participanţii vor discuta şi despre alte rezultate şi progrese în cadrul PaE. Oficialii vor adopta şi agenda pentru viitor şi vor fi stabilite scopuri care urmează a fi atinse până în 2015. La finele evenimentului, va fi adoptată o declaraţie comună.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu:
„Republica Moldova, miza principală”
«Este nevoie de cât mai mulţi paşi pentru ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova în parcursul european. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, va fi un moment istoric. Aşteptările României faţă de acest summit sunt legate de continuarea procesului de asociere politică şi de integrare economică a statelor din Parteneriatul Estic. Dorim o declaraţie politică a Summit-ului care să confere o viziune, o perspectivă clară a Parteneriatului Estic în continuare. Republica Moldova este, pentru România, miza principală a Summit-ului de la Vilnius şi dorim parafarea integrală a acordului de asociere şi a acordului de liber schimb al Republicii Moldova cu UE. În 2014, prioritatea este semnarea cât mai rapidă a acordurilor, astfel încât să fie posibil ca şi Parlamentul de la Chişinău să poată ratifica acordul de asociere şi cel de liber schimb. Este nevoie să facem cât mai mulţi paşi pentru ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova în parcursul european».
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu:
„Un moment istoric în relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană”
«Este un moment extrem de important. După părerea mea, este un moment istoric. Şi o să vă surprindă, este un moment istoric în relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană. Pentru statele care sunt acum în discuţie, este un moment extrem de important. Şi pentru Republica Moldova şi pentru Georgia, pentru toată lumea, dar peste această importanţă o să se vadă şi care este adevărata relaţie dintre Rusia şi UE, nişte relaţii extrem de importante din perspectiva stabilităţii Uniunii. Şi până acum nu a fost foarte bine şi nici semnalele nu au fost foarte bune. Republica Moldova, cred eu, că va face un pas mare înainte, parafarea se va realiza, se va anunţa şi liberalizarea vizelor şi eu sper ca până vara viitoarea să se şi semneze, este o problemă de traducere a documentelor. Sper ca presiunile făcute pe Republica Moldova să nu dea roade. Ucraina are o mare problemă, a anunţat că nu mai semnează, dar Uniunea insistă, sper ca astăzi, eforturile diplomatice să ajungă la o concluzie. Trebuie să avem grijă la principii, aşa este, dar dacă singura condiţie neîndeplinită va fi doamna Timoşenko şi Ucraina nu va semna contractul de asociere nu cred că este foarte bine».
Stejărel Olaru, ministru secretar de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni:
„Istoria regiunii, un argument pro-european forte”
«Este un moment crucial pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru că Uniunea Europeană înseamnă un nou început. Eventuala aderare la Uniunea Europeană ar consfinţi apartenenţa Republicii Moldova la construcţia europeană, un spaţiu integraţionist în cadrul căruia aderarea nu reprezintă ultima fază. După aderare, un stat-membru continuă să se integreze în structurile europene, să adopte legislaţie în conformitate cu acquis-ul comunitar, să evolueze alături de ceilalţi membri. Este suficient să ne uităm la o hartă a Europei şi să realizăm că Republica Moldova aparţine Europei. În plus, dacă trecem în revistă şi istoria regiunii, argumentul pro-european este cu atât mai forte».
Deputatul Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaţilor:
„De la Vilnius aşteptăm veşti bune”
«De la Vilnius aşteptăm veşti bune, pentru că este în mersul lucrurilor. După un efort considerabil rezultatele pot fi observate şi recentele acţiuni care au avut loc, inclusiv prin declaraţiile privind ridicarea vizelor arată acest lucru. În acest context nu trebuie însă neglijate nici reacţiile Federației Ruse, reamintind despre recentul embargou impus produselor moldoveneşti. Un alt aspect relevat a fost implicarea României în integrarea europeană a Republicii Moldova, amintind că din 2007, România a reuşit să introducă constant pe agenda Consiliului European problema Republicii Moldova. România are obligaţia de a crea cât mai multe instrumente pentru ca distanţa dintre românii de o parte şi de alta a Prutului să fie recuperată».
„Un avantaj mare, cetăţenii vor călătorii fără vize”
Senatorul Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, a fost prezent, zilele trecute, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, unde a acordat un interviu cotidianului nostru despre Summit-ul de Vilnius şi integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova.
– Cât este de important momentul Vilnius pentru Republica Moldova ?
– Acest Summit de la Vilnius ar trebui să aibă loc pentru a anunţa un lucru absolut firesc şi anume că Republica Moldova poate parafa acest acord cu Uniunea Europeană, fiind un acord extrem de important pentru că din punct de vedere politic cât şi din punct de vedere economic el aduce după sine încă un avantaj pentru cetăţenii Republicii Moldova şi anume de a călătorii în Uniunea Europeană fără vize.
– A contat susţinerea României necondiţionată pentru acest pas pe care-l va face astăzi Moldova?
– România permanent a fost alături de Republica Moldova indiferent că a fost vorba de sprijinirea unui grup de prieteni, grup constituit de foarte multe state membre a Uniunii Europene, pe de altă parte, prezenţa permanent a autorităţilor române la Chişinău şi lobby-ul neîntrerupt făcut atât de către europarlamentarii români cât şi membrii Delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în favoarea Republicii Moldova. Acest demers reprezintă normalitatea unui comportament politic pe care ni-l dorim cât mai frecvent în viaţa de zi cu zi în România şi nu numai la nivelul Parlamentului sau Guvernului.
– Din semnalele pe care le aveţi, va parafa Republica Moldova acordul astăzi?
– După informaţiile pe care le deţin, în mod sigur Republica Moldova va parafa integral acest acord. Ne pare sincer rău să constatăm că Ucraina a făcut „o figură de săritură mortală la trapez”, dar noi sperăm până în ultimul moment ca autorităţile de la Kiev să revină asupra deciziei lor şi să arate lumii întregi că înţelege care este decizia bună pentru cetăţenii Ucrainei. După parafarea acestui acord, Republica Moldova va intra pe un traseu cu sens unic, în ceea ce priveşte viitorul ei european. Faptul că Republica Moldova se află astăzi în afara spaţiului european – o spun şi acum, am mai spus-o şi cu altă ocazie – nu este vina Republicii Moldova. Sper ca această nedreptate să se repară şi noi vom fi din ce în ce mai prezenţi în acest spaţiu, vom încerca să convingem firmele româneşti să investească în Republica Moldova. O treime din exporturile Republicii Moldova în Uniunea Europeană au fost făcute datorită României. România fiind ţara care a cumpărat o treime din produsele fabrica în Moldova.
– Mai este pe agenda noastră unirea cu Republica Moldova?!
– Intenţia noastră, a tuturor, este ca integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se facă cât mai rapid ca să putem vorbi şi noi liniştiţi de unire, adică mai degrabă de reunire, pentru că unirea s-a făcut odată, s-a destrămat din cauza unui regim politic de import, să revenim la normalitate cât mai repede şi acest lucru este posibil dacă noi, oameni politici din România, avem în permanenţă pe agendă chestiunea basarabeană şi atâta timp cât dumneavoastră ca alegători facem presiuni asupra celor care vă reprezintă să aibă în agenda lor publică şi acest proiect. O spun şi acum, chestiunea basarabeană nu este o problemă de politică externă, ci este o problemă de politică internă. Acesta este punctul meu de vedere şi am să-l susţin în permanenţă, pentru că eu văd Republica Moldova lângă noi, probabil cât de curând se va întâmpla să fie acolo unde i-a fost mereu locul.
– Vă mulţumim frumos!
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj:
„Ne bucurăm să vedem că se întâmplă lucruri pozitive”
«Am fost, în urmă cu mai bine de două luni, la Vilnius şi am avut întâlniri cu oficialii ţării care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Se vorbeşte de mai mult timp despre Summit-ul Parteneriatului Estic, unde ne dorim din tot sufletul să vedem parafat acest document, care este așteptat, cred eu, nu doar de moldoveni şi de români, ci şi de toată Uniunea Europeană. Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova în ultimul timp o apropie, în definitiv, de această zonă a comunităţii europene, în care îşi merită cu prisosinţă locul. Ne bucurăm să vedem că se întâmplă lucruri pozitive, după cum ne-a bucurat să aflăm că în şcoli din Serbia, la Kladovo, se învaţă limba română, că sunt amintite tradiţiile străbunilor, că alte trei localităţi s-au aflat într-un program-pilot şi câteva sute de copii din Serbia au învăţat, de asemenea, limba română. Sperăm să vină acel moment în care, după Republica Moldova, şi Serbia să intre în Uniunea Europeană şi astfel să urmeze toate regulile şi rigorile pe care le impune apartenenţa la UE…».
Ion Cobisenco, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova:
„Vrem integrare!”
«Momentul Vilnius este cel mai important moment pentru Republica Moldova, după Praga şi Varşovia. Este al treilea Summit, în cadrul căruia Republica Moldova va parafa integrarea în Uniunea Europeană. Ucraina şi-a ratat şansa. Este un eveniment extrem de aştept de cetăţenii din Moldova. Se ştie că la începutul lunii noiembrie, la Chişinău, în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-a organizat un miting, la care au participat peste 70.000 de cetăţeni moldoveni, care au cerut într-o singură voce „Vrem integrare”. Republica Moldova are şansa să-şi rezolve toate probleme cu care se mai confruntă astăzi. Singura pentru care nu şi-a găsit încă rezolvarea este cea legată de conflictul transnistrean, conflict care indiferent, prin semnarea acestui acord va trece pe agenda Bruxelles-ului şi UE îşi asumă obligaţia ca acest conflict să fie rezolvat ţinând cont că Transnistria ţine de Republica Moldova şi toate tratatele dintre UE şi Republica Moldova se vor aplica automat şi în Transnistria».
