Premierul israelian Benjamin Netanyahu este tentat să dispună îngheţarea limitată a colonizării în Cisiordania, pentru a favoriza reluarea negocierilor cu palestinienii, a menţionat vineri, 21 octombrie a.c., cotidianul Haaretz. Autoritatea Palestiniană, prin vocea preşedintelui Mahmoud Abbas, estimează această propunere ca extrem de insuficientă, reiterând apelul opririi totale a colonizării în Cisiordania şi Ierusalimul de Est, înainte de reluarea negocierilor de pace, stagnate de un an. Potrivit cotidianului Haaretz, care citează un înalt responsabil israelian anonim, Benjamin Netanyahu ar putea fi de acord cu „îngheţarea construcţiilor publice pe terenuri publice”. Însă premierul israelian nu are intenţia de a opri construcţiile „promotorilor privaţi, pe terenurile deţinute de persoane fizice”. Potrivit unui recent studiu palestinian, 80% din implantările israeliene în Cisiordania sunt instalate pe terenuri private. Intervievat de AFP, Mark Regev, purtătorul de cuvânt al lui netanyahu a subliniat că „poziţia primului-ministru nu s-a schimbat; el este dispus la negocieri directe de pace cu Autoritatea Palestiniană, fără condiţii prealabile”. Fireşte, partea palestiniană, prin negociatorul Saeb Erakat, l-a acuzat pe Netanyahu că „poartă responsabilitatea demolării procesului de pace. El a ales coloniile în faţa păcii”. Pentru reluarea negocierilor, palestinienii reclamă îngheţarea construcţiilor în Cisiordania şi Ierusalimul de Est, zone anexate, ceea ce israelienii refuză, şi cer ca toate discuţiile să pornească de la linia din 4 iunie 1967, incluzând Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est, pe care îl doresc capitala lor. „Aşteptăm oficial, de la guvernul israelian, menţiunea expresă că acceptă oprirea colonizării în toate teritoriile palestiniene, inclusiv Ierusalimul, şi recunoaşte frontierele din 1967”, a declarat Saeb Erakat. „Guvernul israelian ştie foarte bine cum putem fi contactaţi oficial. Pentru moment, nimeni nu a promis nimic”. Potrivit Haaretz, noile propuneri israeliene au fost transmise miercuri lui Mahmoud Abbas, via ministrul columbian de Externe, Maria Angela Holguin, aflată în vizită la Ramallah (Cisiordania). Abbas s-a aflat, recent, în Columbia, membru non-permanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru obţinerea unei susţineri de recunoaştere a statului palestinian la ONU. Doamna Holguin a acţionat ca un emisar al preşedintelui columbian, Juan Manuel Santos, în efortul de mediere vizând relansarea procesului de pace, suspendat după refuzul Israelului de prelungire a unui moratoriu privind aşezările din Cisiordania, la sfârşitul lui septembrie 2010. De asemenea, potrivit Haaretz, efortul de mediere al Columbiei, care are strânse relaţii cu Israelul, au fost aprobate de secretarul de stat american Hillary Clinton. În ochii comunităţii internaţionale, coloniile sunt ilegale, indiferent dacă sunt sau nu autorizate de guvernul israelian. Aproape 310.000 de coloni sunt instalaţi în Cisiordania, şi mai mult de 200.000 de israelieni în cartierul colonizat de evrei din Ierusalimul de Est, ocupat şi anexat. Joi, 27 octombrie, aviaţia israeliană a lansat trei raiduri în sudul Fâşiei Gaza, controlată de Hamas. Loviturile au vizat sectoarele situate la vest şi est de oraşul Khan Younes şi o bază a Brigăzilor Al-Qassam, aripa armată Hamas. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a confirmat raidurile menţionate. De asemenea, din Fâşia Gaza o rachetă de tipul Grad a fost trimisă către Israel. Aceste evenimente survin după acordul de săptămâna trecută, între Israel şi Hamas, prin care s-a convenit eliberarea a 1.027 de prizonieri palestinieni pentru soldatul Gilad Shalit.
