Înfiinţate în 1931 de profesorul Constantin Fortunescu, „pentru salvarea de la distrugere a documentelor în care stă închisă istoria regională a acestui ţinut, strângerea şi păstrarea acestor documente după cuviinţă, inventarierea şi punerea lor la dispoziţia cercetătorilor”, Arhivele Statului din Craiova au împlinit 80 de ani de activitate.
Cercetători, dar şi autorităţi locale au făcut un arc peste timp în privinţa momentelor de început, dar şi a situaţiei actuale a instituţiei Arhivelor din Craiova. La eveniment au participat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, directorul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţe Dolj, comisar şef Constantin Nicolescu, general de brigadă Ion Constantin – comandant al Grupării de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” Craiova, colonel dr. Constantin Florea, şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi „Mihai Bravu” Dolj, şefii Serviciilor de Arhive din Mehedinţi, Olt, Vâlcea, profesori universitari, dar şi foşti angajaţi ai Arhivelor din Craiova, aflaţi acum la pensie.
Înfiinţarea arhivelor la Craiova, plănuită din 1831
Fostul director al Arhivelor Craiova, Ion Zarzără, a făcut prima incursiune în istoric şi a amintit că «înfiinţarea unei arhive la Craiova fusese plănuită încă în Regulamentul Organic de la 1831 şi în anii imediat următori au fost făcute nişte demersuri în acest sens, demersuri care se desprind dintr-un document de la Episcopia Râmnicului Vâlcea, în sensul că Logofeţia Dreptăţii, Ministerul Justiţiei de astăzi, ar fi solicitat acesteia să-i pună la dispoziţie două odăi boltite, fiind cunoscut neapărata trebuinţă ce este de a se aşeza în capitala Valahiei Mici o arhivă pentru ca divanurile şi tribunalurile să aibă mai la îndemână codicile. Episcopia a răspuns că nu poate să dea asemenea spaţii, însă demersurile au continuat şi după aceea. Un rol deosebit l-a jucat Constantin Fortunescu, profesor de Limba franceză la Liceul „Carol I”, un mare pasionat al documentelor, al trecutului istoric, care era îngrozit de faptul că o mare cantitate de documente se distrugeau sub ochii contemporanilor. În opinia profesorului Fortunescu, arhivele aveau menirea de a strânge, a păstra, a conserva, a inventaria şi a pune documentele la dispoziţia cercetării. Totodată, spunea Fortunescu, arhivele aveau datoria morală de a contribui cu informaţii la cunoaşterea şi dezlegarea problemelor istoriei naţionale. Instituţia a luat astfel naştere în 1931 a evoluat în cadrul Ministerului Instrucţiunii Învăţământului».
Arhivele deţin 8 kilometri de documente!
În cursul celor 80 de ani de activitate, în depozitul instituţiei s-a adunat o mare cantitate de documente, circa 8 kilometri, care acoperă o perioadă foarte mare de timp, de peste cinci secole. Cel mai vechi documentat este din 1469. În fondul arhivistic se află şi arhiva creată de structurile judeţene, regionale ale Partidului Comunist. De-a lungul existenţei, arhivele s-au confruntat cu probleme foarte mari în ceea ce priveşte sediul. Au început în casele Băniei şi, până în 1973, când s-au mutat în actualul local, au schimbat şapte-opt locaţii, fapt care, potrivit fostului director, Ion Zarzară, s-a răsfrânt şi asupra activităţii instituţiei.
Primele norme atribuţii ale arhivarului au fost elaborate de Prefectura Dolj
Primele norme pentru derularea activităţii de arhivar au fost elaborate de Prefectura Dolj în 1854, înainte de înfiinţarea Arhivelor Craiovei. Principiile de muncă în arhivă erau pentru arhivarul Prefecturii, dar se folosesc şi astăzi în totalitate de angajaţii Serviciului Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale. Prin dispoziţia dată, prefectul de Dolj stabilea că atribuţiile arhivarului erau claseze în bună ordine actele şi corespondenţa Prefecturii, pe coperta dosarelor să fie scrise cât mai exact lucrările la care se referă documentele din dosarul respectiv.
O prevedere importantă era aceea referitoare la urmărirea circuitului documentelor între registratură şi serviciile prefectului, inventariere, păstrarea gazetelor. O altă prevedere la fel de importantă şi care există şi azi se referă la faptul că arhivarul avea obligaţia ca săptămânal, în ziua de luni, să verifice documentele ieşite din depozit, din arhivă în cursul săptămânii anterioare şi să cunoască locul unde acestea se află.
În prezent, Arhivele Craiova şi-au pierdut personalitatea juridică
Pe vechile norme arhivarul face o muncă prin care istoria se poate reconstrui. În opinia prefectului de Dolj, Nicolae Giugea, „instituţia Arhivelor ar trebui dezvoltată în sensul înfiinţării unui centru regional de arhive. În momentul de faţă, multe instituţii şi societăţi au arhivele în subsoluri inundabile. Sunt documente pentru care poate în viitor o să fim condamnaţi că nu am avut grijă de ele. Dar nu sunt bani”.
Arhivele Craiova au trecut însă de curând prin transformări instituţionale, în sensul că Direcţia Arhivelor Dolj a devenit, în 2009, Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale, ceea ce a reprezentat un regres, subliniat de directorul Muzeului Olteniei Craiova, prof. dr. Mihai Fifor. „Arhivarul face o muncă pe baza căreia istoria se poate reconstrui. Este muncă de Sisif, în mediu nociv şi nu întotdeauna răsplătită. Ca secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, a trebuit să asist la decăderea arhivelor. A fost anul în care Direcţia Arhivelor Dolj a devenit Serviciu. Mă întrebam oare unde se va merge cu astfel de micşorare a dimensiunilor unei instituţii care, în opinia mea, ar trebui să fie o instituţie cu personalitate juridică, pentru că a făcut dovada, de-a lungul anilor, că poate să-şi asume misiune pe care o are, şi anume de a da o orientare istorie şi trecutului. Din păcate, atunci când politicul intervine într-o zonă fără specialitate, cum este cea a arhivelor, se vede ce se întâmplă. Nu pot decât să sper decât că într-un viitor cât mai apropiat lucrurile se vor regla şi se va reda demnitatea instituţiei. Este o instituţie de care societatea nu se poate lipsi”, a declarat Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei Craiova.
În prezent, Arhivele Craiovei au reuşit să menţină tradiţia culturală şi au editat şi în acest an revista „Oltenia. Studii. Documente. Culegeri”, fondată în 1923 de C. S. Nicolăescu-Plopşor.
