Ziua Satului Românesc a fost sărbătorită în acest weekend la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, printr-o serie de manifestări dedicate tradiţiilor, comunităţii şi patrimoniului cultural. În cadrul Târgului Pâinii, Asociaţia Macedonenilor din România a fost prezentă pentru a aduce în atenţia vizitatorilor o parte importantă a patrimoniului gastronomic macedonean şi pentru a vorbi despre una dintre cele mai vechi şi mai puternice legături dintre oameni: pâinea.
Din partea Asociaţiei Macedonenilor din România, tradiţia macedoneană a fost reprezentată de doamna Katerina Sfiea-Dimcevici, care a prezentat „Pogacea”, şi de domnul Vlade Markoski, care a adus în faţa publicului „pâinea cea de toate zilele”.
Cunoscută drept „Regina Pâinilor” în Macedonia de Nord, Pogacea a fost prezentată nu doar ca un preparat tradiţional, ci ca un simbol al familiei, comunităţii şi momentelor importante din viaţa omului.
Pogacea este o pâine dulce, rotundă, pregătită cu stafide şi unt din belşug, alcătuită din pâinici sau rulouri aşezate într-o tavă rotundă, unse cu gălbenuş de ou şi presărate cu seminţe de susan. În funcţie de ocazie, aceasta este împodobită cu o cruce din aluat şi devine parte a unor ritualuri transmise din generaţie în generaţie.
„Pogacea este prezentă la naşterea unui copil, când este frântă deasupra mamei şi nou-născutului, fiind însoţită de urări pentru o viaţă lungă, frumoasă şi îmbelşugată. Este prezentă la nuntă, atunci când mireasa este întâmpinată la casa mirelui de mama soacră, dar şi în momentele de despărţire şi pomenire sau la sărbătorirea sfântului protector al familiei – slava”, a explicat doamna Katerina Sfiea-Dimcevici.
În toate aceste momente, pogacea este frântă şi împărţită, pentru că pâinea are, înainte de toate, darul de a-i aduce pe oameni împreună.
Participarea la Târgul Pâinii a fost, astfel, un prilej de a redescoperi tradiţii care vorbesc despre familie, credinţă, ospitalitate şi comunitate. Pentru fiecare dintre noi, gustul pâinii poate păstra amintirea casei bunicilor, a mâinilor care au frământat aluatul, a meselor la care familia s-a adunat şi a sărbătorilor în care pâinea a fost aşezată cu respect pe masă.
Târgul Pâinii a reunit brutari artizani şi producători din Bucureşti şi din ţară, dar şi reprezentanţi ai unor comunităţi şi culturi din întreaga lume. Au fost prezente ambasadele Algeriei, Lituaniei, Malaeziei, Macedoniei, Mexicului, Nigeriei, Sloveniei, Tunisiei şi Republicii Croaţia, precum şi Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” din Bucureşti, reprezentând Turcia.
Evenimentul a adus împreună şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din România, prin parteneriatul strategic cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României.
Fiecare comunitate a venit cu propriile tradiţii, poveşti şi gusturi reunite în jurul pâinii – „pâinea noastră cea de toate zilele”. Astfel, Târgul Pâinii a devenit mai mult decât o celebrare a unui aliment atât de simplu şi esenţial: a fost un spaţiu al întâlnirii, al dialogului şi al respectului pentru diversitatea culturală.
În această atmosferă, tradiţia macedoneană a fost parte dintr-o poveste mai largă despre ceea ce ne apropie. Pentru că, indiferent de locul din care venim, pâinea a rămas un simbol al casei, al familiei, al ospitalităţii şi al comunităţii – o tradiţie care se păstrează cel mai frumos atunci când este împărtăşită.














