Gala restaurării româneşti, la Craiova

0
59

„Craiova este un centru de mare referinţă pentru restaurare”, a afirmat, ieri, la Craiova, prof. univ. dr. Ioan Opriş, de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, cu prilejul deschiderii celei de-a VI-a ediţii a Salonului Naţional de Restaurare. Evenimentul este organizat, în perioada 27-29 septembrie, de Muzeul Olteniei, cu sprijinul Consiliul Judeţean Dolj şi ICOM România, şi reuneşte specialişti din întreaga ţară, care prezintă peste o sută de piese restaurate, de o deosebită valoare patrimonială.

Cu prilejul vernisajului expoziţiei, le-au urat bun venit invitaţilor, alături de Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei, şi Ţuţu Bărbulescu, şeful Laboratorului de Restaurare-Conservare din cadrul instituţiei, şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Dolj: preşedintele Ion Prioteasa, vicepreşedintele Laurenţiu Ivanovici şi preşedinta Comisiei pentru Cultură, Daniela Tarniţă.

Programul manifestării mai cuprinde masa rotundă cu tema „Probleme legate de funcţionarea şi organizarea laboratoarelor de restaurare şi conservare – încadrare şi perfecţionare personal, finanţare etc.”, o excursie documentară în Bulgaria, la invitaţia Muzeului de Istorie din Vidin, precum şi Gala restaurării româneşti – festivitate de acordare de premii pentru cele mai bune lucrări expuse.

Expoziţia va rămâne deschisă până în luna decembrie, în clădirea Secţiei de Istorie-Arheologie a muzeului craiovean, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.00 şi 17.00.

Piese de ceramică, piatră, sticlă, metale, lemn, os, piele, hârtie, textile şi picturi, care au trecut prin mâinile de aur ale restauratorilor, pot fi admirate, zilele acestea, în cadrul Salonului Naţional de Restaurare. Expoziţia pune în valoare atât obiectele – de la diverse vase din lut, statuete, săbii, pistoale, lăzi de zestre, cojoace, ii până la cărţi, manuscrise şi tablouri, unele datând chiar de câteva secole, toate însoţite de imagini dinainte de a li se reda strălucirea de odinioară –, cât mai ales acest adevărat meşteşug care este restaurarea.

Numeroşi specialişti de la peste 15 instituţii muzeale din ţară – între care Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Complexul Naţional Muzeal Moldova Iaşi şi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj, Biblioteca Naţională a României ş.a. – au luat parte, ieri, la vernisaj. A dorit să le fie alături celor care „sunt departe de reflectoare” şi care „depun o muncă atât de migăloasă pentru a aduce la lumină aceste comori şi a le reda societăţii, dar despre care, din păcate, de cele mai multe ori nu se ştie”, şi Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. Prilej pentru acesta şi de a le vorbi invitaţilor despre investiţiile făcute la Muzeul Olteniei cu fonduri europene şi din bugetul instituţiei pe care o reprezintă, dar şi de a primi aprecierile prof. univ. dr. Ioan Opriş pentru „eforul consistent şi susţinut al Consiliului Judeţean Dolj, însemnând energie, inteligenţă, talent şi investiţie materială, dar şi cineva care să înţeleagă ce presupune cultura şi investiţia în cultură, care nu e pe un an, ci pe un termen foarte lung”.

Ioan Opriş a mai remarcat, cu acelaşi prilej, vizibilitatea Craiovei pe harta muzeelor ţării şi a afirmat că aceasta reprezintă „un centru de mare referinţă pentru restaurare”. «E singurul salon naţional din România de restaurare, nu mai avem altul, din păcate. Bucureştiul sau alte oraşe importante nu s-au gândit la o manifestare care să-i adune, iată, cum bine s-a mai spus, pe aceşti oameni „nevăzuţi”. Noi vedem doar rezultatele muncii lor în muzee, de cele mai multe ori publicul nu ştie cine este în spate, ce talent, ce energie, ce muncă presupun acele rezultate», a mai afirmat Opriş.

Profesorul Universităţii „Valahia” din Târgovişte s-a adresat invitaţilor spunându-le că „modelul pe care îl oferă Craiova este unul care a făcut deja, într-un anumit sens, şcoală, iar dvs., cei care îl serviţi, vă sacrificaţi, într-un fel, viaţa şi nu o faceţi pe bani mulţi, ci din pasiune”. Felicitările sale – ca şi ale tuturor colegilor de breaslă – s-au îndreptat către şeful Laboratorului de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Olteniei, Ţuţu Bărbulescu, „sufletul” acestui eveniment.

 

Interviu cu Ţuţu Bărbulescu, şeful Laboratorului de Restaurare şi Conservare din cadrul Muzeului Olteniei

–  Cât de mare consideraţi izbânda organizării la Craiova a unei noi ediţii a Salonului Naţional de Restaurare?

–  Aş vrea să cred că este una foarte mare. Însă cel mai bine ar fi să-i întrebăm pe colegii mei din ţară, care văd că se bucură foarte mult de ce am făcut!

–  Câţi participanţi şi câte piese reuneşte Salonul?

–  Sunt peste 60 de participanţi şi 100 şi ceva de obiecte restaurate expuse. Am realizat o selecţie, dar fără să facem discriminări, pentru să spaţiul nu ne permitea să primim mai multe piese.

–  Cât de preţioase sunt obiectele prezentate?

–  Din punctul meu de vedere, sunt cu mult mai preţioase decât valoarea lor de asigurare, care s-a ridicat la aproximativ 80.000 de euro. Sufleteşte, aşadar… sunt mult mai valoroase!

–  Care este programul evenimentului din aceste zile?

–  Deschiderii Salonului îi va urma, după-amiază, o masă rotundă pe teme profesionale, în care vom discuta despre modul de finanţare a laboratoarelor mobile funcţionale şi multe alte aspecte privind laboratoarele, pentru că până la urmă trebuie să ajungem la o politică unitară în privinţa restaurării şi a modului de funcţionare a acestora. Şi ele sunt instituţii muzeale, dar aparţin fie de consilii, fie de primării, fie de ministe şi aici lucrurile nu sunt tocmai în regulă. După masa rotundă sper să putem decide şi cui vom decerna cele şase premii pentru cele mai bune lucrări restaurate.

–  Premii? Nu s-a vorbit până acum despre ele…

–  Da, avem şase premii pentru şase tehnici prezente în Salonul nostru – ceramică, metal, textile, pictură, lemn şi carte veche –, fiecare în valoare de 500 de euro. Cu siguranţă cei care le vor primi se vor bucura.

–  Revenind la program…

–  Vom organiza şi o excursie documentară la Vidin, pentru că nu facem excursii numai de dragul de a socializa. Sunt cumva tematice, întotdeauna le facem acolo unde avem de văzut ceva, de învăţat ceva…

–  În ultimii ani, condiţiile din Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Olteniei s-au schimbat. Cum se lucrează acum?

–  În condiţii absolut normale, era anormal înainte. Iar această normalitate o doresc laboratoarelor din toată ţara. Deocamdată, noi şi Sibiul suntem, se pare, singurii care avem asemenea condiţii, restul…

–  Sunt invidioşi colegii dvs. din ţară?

–  Nu, cu siguranţă nu pot să fie oameni răi, să invidieze. Îşi doresc numai să se poată bucura şi ei de ceea ce avem noi aici. Dar cred că uneori – şi asta le-am spus şi lor – ei nu ştiu foarte bine ce trebuie să facă pentru a ajunge aici.

–  Câţi oameni îşi desfăşoară activitatea în Laboratorul craiovean?

–  Din 23, care erau, mai lucrează 13. Bineînţeles că nu este un număr suficient, dar… asta e!

 

 

Înfiinţat în anul 1975, Laboratorul de Restaurare şi Conservare al Muzeului Olteniei şi-a desfăşurat activitatea în mod neîntrerupt. În prezent aici au loc investigaţii fizico-chimice, restaurare ceramică-sticlă-porţelan, metale, textile, carte veche şi document. Dovadă a valorii şi eficienţei activităţii sunt miile de piese salvate de la distrugere, obiecte de patrimoniu cultural-naţional aparţinând numeroaselor muzee şi instituţii din zona Olteniei şi din ţară. Concomitent, specialiştii Laboratorului au desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, participând la numeroase sesiuni de comunicări, simpozioane şi expoziţii naţionale şi internaţionale de restaurare, toate acestea fiind reflectate în publicaţii de specialitate.