Peste doar câteva luni, mai multe spitale din ţară vor intra într-un program- pilot, acestea urmând să fie împărţite în două categorii: de interes naţional, respectiv, spitalele regionale şi cele de urgenţă, şi de interes local – spitalele municipale şi orăşeneşti.
Deocamdată s-a stabilit ca 12 spitale-pilot să intre în acest program, fără a fi făcut public numele unităţilor medicale respective. Potrivit autorităţilor sanitare proiectul de modificare a statutului spitalelor dă posibiltatea acestor unităţi să devină instituţii autonome, cu mai multă libertate în organizare.
Proiectul se referă, în primul rând, la salarizarea medicilor şi statutul spitalelor. Astfel, un medic care lucrează într-un spital public ar putea opta, în viitorul apropiat, pentru un program cu normă întreagă sau cu part-time. Cel care optează pentru part-time poate lucra, la finalul celor patru ore de lucru, în sistemul privat. Dacă alege să lucreze cu normă întreagă, la finalul programului, doctorul respectiv poate rămâne în aceeaşi unitate spitalicească şi să ofere consultaţii în sistem privat. Într-o astfel de situaţie, serviciile medicale vor fi plătite din asigurări private sau din buzunarul pacientului.
Actul normativ, aflat în dezbatere publică mai prevede că din ce se încasează la privat, 10% va reveni spitalului, 60% medicului sau echipei şi 30% personalului auxiliar. Acest proiect pilot ar urma să fie pus în aplicare în primul semestru al anului 2014.
Salariu în funcţie de performanţă
În cazul spitalelor, care vor intra în programul pilot, consiliul de administraţie poate lua hotărârea de a introduce un sistem de salarizare a personalului medical în funcţie de performanţă, dar salariul nu va fi mai mic decât salariul existent la momentul transformării spitalului în instituţie autonomă. Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului pilot este propus de manager şi avizat de Consiliul de Administraţie. Acest buget trebuie să fie publicat pe site-ul spitalului. Ministerul Sănătăţii monitorizează lunar cheltuielile şi execuţia bugetului şi poate interveni atunci când constată nereguli.
Veniturile spitalelor-pilot vor putea fi obţinute din mai multe surse. Ca şi până în prezent, în primul rând, din contractele cu casele de asigurări de sănătate, dar şi de la bugetul Ministerului Sănătăţii pentru programele naţionale, investiţii în infrastructură şi dotări, finanţarea salariilor rezidenţilor şi a departamentelor de urgenţă. De asemenea, spitalele-pilot vor putea obţine finanţare din fonduri europene nerambursabile, servicii medicale acordate în regim privat, din coplată, din servicii de sănătate, servicii hoteliere, donaţii sau sponsorizări, împrumuturi interne şi externe care vor fi rambursate din veniturile proprii, asocieri în parteneriat public-privat şi din bugetul autorităţilor locale în cazul spitalelor orăşeneşti.
Spitalele de interes local vor putea beneficia de lucrări de renovare, modernizare sau dotare cu aparatură medicală finanţată de la bugetul Ministerului Sănătăţii doar dacă autorităţile locale participă cu minimum 30% din cheltuieli. Există totuşi şi o precedere în acest caz. Astfel, dacă modernizarea se încadrează în obiectivele Ministerului Sănătăţii, atunci contribuţia autorităţilor locale poate fi de doar 5%.
Aparatura medicală va putea fi închiriată
O altă noutate este aceea că aparatura medicală şi imobilele aflate în administrarea spitalelor-pilot vor putea fi închiriate sau concesionate unor persoane fizice sau juridice, fără schimbarea destinaţiei lor de asistenţă medicală sau socială. Acest lucru nu este însă valabil în cazul aparaturii medicale şi a dispozitivelor achiziţionate de la buget, din fondurile Ministerului Sănătăţii sau din fonduri externe. Cert este că asistenţa medicală de urgenţă se va acorda în fiecare dintre aceste spitale-pilot, indiferent dacă este vorba sau nu de persoane asigurate. Conform proiectului, spitalele-pilot din reţeaua Ministerului Sănătăţii se vor putea reorganiza sau restructura cu aprobarea ministrului Sănătăţii, la iniţiativa Ministerului Sănătăţii sau a managerului spitalului.
