Interesanta replică a premierului belgian!

Poziţia Consiliului European privind modul şi momentul negocierilor cu Rusia, şi cine ar trebui să o facă, crează divergenţe între liderii europeni. Oricum, deocamdată nu se poate fi vorba de o unanimitate. Macron şi Merz au criticat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru tentativele de deschidere a comunicării cu Vladimir Putin, dispreţuind eforturile acestuia, care a acţionat în numele celor 27 de şefi de stat şi de guvern, în contactarea Kremlinului. Alţi lideri au luat partea lui Costa. Conflictul a scos la iveală tensiuni mocnite în privinţa abordării imediate a discuţiilor cu Rusia şi a desemnării celor care trebuie să vorbească în numele Europei. Liderii Danemarcei şi Olandei, două dintre cele mai aprige ţări „anti”, s-au aliniat în sprijinul lui Macron şi Merz, manifestând chiar furie faţă de Costa. De luni de zile se discută despre ce fel de comunicare, dacă va exista, ar trebui să aibă cu Putin şi cine ar trebui să o conducă. Urgenţa a crescut după ce Donald Trump a semnat la summit-ul G7 din Franţa comunicatul final, anunţând că atenţia se va concentra spre Ucraina. Şeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, a contactat oficiali de la Moscova, de două ori în ultimele săptămâni. Discuţiile despre Rusia şi Ucraina, desfăşurate fără asistenţi şi chiar fără telefoane mobile, din cauza subiectului sensibil, ar fi durat cu două ore mai mult decât era programat, evidenţiind două tabere. Macron şi Merz nu cred că e momentul potrivit pentru discuţii cu Putin, şi când va veni momentul E3 (Franţa, Germania, Marea Britanie) va prelua conducerea. Alţi lideri au adoptat poziţia opusă, precizând că este rolul UE, şi ceea ce a făcut Costa este corect. În acel moment confuz s-a auzit vocea clară şi distinctă a premierului belgian, Bart De Wever. „Prima întrebare este dacă Putin doreşte să negocieze. Până atunci… nimeni altul decât Costa nu poate reprezenta UE(…). Dacă Putin îşi arată dorinţa de a negocia, atunci cred că ar trebui să decidem din nou cum ar trebui să procedăm”. Summit-ul a scos la iveală mari diferenţe: pe lângă diviziunea dintre Costa şi E3, Italia şi Polonia doresc să aibă un punct de vedere. Alţi oficiali ai UE s-au întrebat de ce Comisia Europeană ar trebui să-şi asume rolul în numele blocului comunitar mai mult decât Consiliul European sau Serviciul pentru acţiuni externe, aripa de politică externă a UE. Mesajul lui Merz către colegii săi europeni a fost că deşi Costa reprezintă UE nu ar trebui să acţioneze ca mediator. Merz a vrut să evite un conflict deschis cu Costa, în jurul mesei summit-ului. Cabinetul Costa informase însă Germania, Franţa, Regatul Unit, precum şi Consiliul, înainte de efectuarea apelurilor telefonice, a declarat un diplomat. Pentru discuţiile cu Moscova este nevoie de un sistem de mandatare şi de informare. Portughezul Lourtie, cu o bună reputaţie de negociator, a justificat demersul său spunând că acesta a urmat unuia similar al lui Zelenski, ca Europa să se implice în negocierile de pace. Polonia şi Italia au cerut să participe la discuţii, aşa că, deocamdată chestiunea dialogului rămâne deschisă. Citat de agenţia Interfax, Serghei Lavrov a spus că Europa este obsedată de obiectivul utopic, de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. Europa şi Kievul au reuşit să-i insufle lui Donald Trump ideea că rezultatul conflictului nu este predeterminat şi că de aceea nu este momentul unui acord. Şi deşi riscurile cresc, escaladarea este considerată acceptabilă.