Proprietarii de terenuri sunt obligaţi din luna iunie să asigure coplata pentru desecare, combaterea eroziunii solului şi apărare împotriva inundaţiilor, potrivit unei Hotărâri de Guvern emise pe 22 martie de Ministerul Agriculturii. Un ordin intern din 11 aprilie prevede ca din 31 mai „lucrările de întreţinere şi reparaţii funciare nu se vor mai executa” decât pe terenurile unde ţăranii au încheiat contracte de prestări servicii cu statul.
Specialiştii în domeniu au susţinut de la început că această măsură va crea un adevărat haos în activitatea Administraţiei Naţionale „Îmbunătăţiri Funciare” şi va bloca programele naţionale de prevenire şi combatere a dezastrelor naturale generate de inundaţii şi alunecări de teren. Reprezentanţii ministerului susţin, în schimb, că au ajuns la fundul sacului şi nu îşi mai permit să plătească pentru evitarea dezastrelor naturale. Hotărârea de Guvern cu semnătura ministrului Valeriu Tabără poartă numărul 203 din 22 martie şi stabileşte preţurile pentru coplata activităţilor de desecare cu pompare, desecare gravitaţională, de combatere a eroziunii solului şi apărare împotriva inundaţiilor, lucrări care intră în sarcina ANIF. Altfel spus, proprietarii de terenuri (fermieri, ţărani) aflaţi în zone inundabile şi supuse riscului alunecărilor de teren sunt obligaţi prin acest act normativ să încheie contracte cu ANIF şi să plătească o taxă pe hectar (fără să se precizeze dacă lunar sau anual).
Cine nu are contract de prestări servicii este lăsat să fie inundat
Pentru desecare cu pompare, la un preţ de 100 lei pe hectar, statul acoperă 58 de lei, iar proprietarul – 42 de lei; pentru desecare gravitaţională la un preţ de 40 lei/ha, statul plăteşte 23,2 lei, iar proprietarul – 26,8 lei; pentru combaterea eroziunii solului, la un preţ de 30 lei/ha, statul acoperă 17,4 lei, iar proprietarul 12,6 lei. Aceste tarife sunt stabilite începând cu data de 1 iunie. La data de 17 iunie a.c., cei de la ANIF RA Sucursala Dunăre-Olt au primit o adresă prin care erau înştiinţaţi că: „începând cu luna iunie 2011 valoarea energiei electrice aferente funcţionării pompelor de desecare se decontează numai pentru amenajările unde au fost încheiate contracte de prestări servicii conform art. 6, art. 7 din HG 203/2011. Atragem atenţia asupra faptului că valoarea energiei electrice din activitatea de desecare unde nu au fost încheiate contracte va fi suportată integral de persoanele care au dispus funcţionarea fără contract cu staţiile de pompare de desecare”.
Au refuzat să evacueze apele colectate în canalele de desecare
În judeţul Dolj, primul care a reacţionat a fost primarul comunei Rast, Iulian Silişteanu, pentru că, în urma refuzului ANIF RA Sucursala Dunăre-Olt de a deseca apele colectate în canalele de desecare, pe raza localităţii au fost inundate un număr de 300 ha de fâneaţă şi 250 ha culturi agricole. Iulian Silişteanu a trimis către ANIF o adresă prin care îi înştiinţează despre aceste pagube şi îi avertizează că li se vor cere despăgubiri. „Având în vedere că în urma refuzului dumneavoastră de a evacua apele colectate în canalele de desecare de pe raza localităţii Rast au fost inundate un număr de 300 ha fâneaţă şi 250 ha culturi agricole, sunteţi direct răspunzători şi vi se vor solicita despăgubiri pentru distrugerea culturilor pentru calamitare prin inundarea comandată, adică refuzul de a pompa apele pluvionale”, se arată în adresa trimisă de Iulian Silişteanu către ANIF.
„Statului îi revine rolul de apărare în faţa inundaţiilor”
Primarul Iulian Silişteanu a trimis o adresă şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin care face apel pentru deblocarea situaţiei: „Fac apel pentru deblocarea situaţiei privind contractele de prestări servicii de evacuare a apelor din canalele de desecare şi care au inundat culturile înfiinţate cu eforturi financiare foarte mari şi cu credite luate de la bănci. Niciunde nu se taie energia la jumătatea anului agricol ca să se calamiteze cultura aproape de recoltare sau în vegetaţie avansată. Vă atenţionăm că se vor cere despăgubiri pentru calamităţi intenţionate provocate de măsurile pe care le decideţi şi le puneţi în practică”.
„Nu mi se pare o situaţie normală ca la jumătatea anului să opreşti energia pentru pompele care ar fi trebuit să procedeze la desecare şi să laşi culturile să fie inundate. Eu am făcut toate demersurile necesare şi, aşa cum am spus şi în adresele cu pricina, vom cere despăgubiri pentru că au lăsat culturile să fie inundate cu intenţie. Statului îi revine rolul de apărare în faţa inundaţiilor şi eroziunii solului, de îndiguiri şi regularizări a cursurilor apelor. Dacă nu va fi aşa vom avea grave repercusiuni asupra obiectivelor economice a localităţilor şi a populaţiei din zonele apărate, aşa cum s-a întâmplat în anii 2005, 2006 şi 2010”, a declarat Iulian Silişteanu.
Comisia de agricultura i-a convocat la Parlament pe ministrul Valeriu Tabără şi reprezentanţii ANIF pentru a da răspunsuri la modul în care se va asigura în continuare prevenirea şi combaterea calamităţilor şi dezastrelor naturale, dar deocamdată nu sa comunicat nimic oficial. Cei care rămân însă cu paguba sunt cetăţenii cu culturile inundate.
