„Ursula von der Leyen a devoalat cărţile sale”, anunţă La Repubblica, prin corespondentul său la Bruxelles. Preşedinta Comisiei Europene, care s-a exprimat ieri în faţa Parlamentului UE, a prezentat planul său de relansare economică în valoare de 750 miliarde euro pentru ţările UE. Este mai mult decât propuseseră Macron şi Merkel, care nu evocaseră decât 500 miliarde euro, anunţă La Repubblica. La rândul său Le Soir vorbeşte de 500 miliarde euro sub formă de subvenţii de la bugetul european şi doar 250 miliarde euro sub formă de credit. Detaliile vor veni zilele următoare şi pentru România. Se vorbeşte de 31 miliarde euro, fonduri care se vor aloca pe proiectele deja existente. Nu este vorba de fonduri care se vor suprapune peste sumele din bugetul multianual, ci de un efort punctual pentru evitarea crizei economice. Planul de 750 de miliarde euro, cuprinzând, cum spuneam, 500 miliarde de euro subvenţii, a fost aplaudat de întreg spectul politic, mai puţin extrema dreaptă şi extrema stângă. „Excelent semnal al Bruxelles-ului” a scris pe Twitter premierul italian Giuseppe Conte. A fost primul care a cerut solidaritate, din partea europenilor şi nu uită cum a fost tratat de olandezi la Consiliul European. În fine, cu aportul omologilor spaniol, Pedro Sanchez, şi cel francez, Emmanuel Macron, Giuseppe Conte a câştigat bătălia. Se aşteaptă Consiliul European din 19 iunie, care trebuie să examineze pachetul de măsuri pentru acest mare împrumut de 750 miliarde euro, de asemenea bugetul european clasic de 1100 miliarde euro pentru perioada 2021 – 2027. De la Elysee se transmite că acest mare împrumut, care angajează UE până în 2058 este „un semnal clar că se crede în solidaritatea proiectului european”. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, s-a arătat prudent, vorbind de o etepă importantă, fără a se angaja deschis, din cauza opoziţiei ţărilor nordice (Austria, Danemarca, Olanda, Suedia) la alte comentarii. Frontul ţărilor reticente nu este uniform în privinţa combativităţii. Dacă austriacul Sebastian Kurz (PPE) este în fruntea contestatarilor, el este temperat de verzii austrieci, parteneri indispensabili în coaliţia de guvernare. Altfel spus, Sebastian Kurz nu poate reprezenta poziţia guvernului austriac, ci doar pe a sa. Ministrul danez de Externe, Jeppe Kofod, salutase poziţia franco-germană pentru fondul de ajutor direct de 500 miliarde euro. În schimb, Magdalena Anderson, ministrul suedez de Finanţe –social-democrată- consideră necesar fondul de relansare, dar nu în orice condiţii. La rândul său, Mark Rutte, şeful guvernului olandez, este foarte discret, partener şi amic cu Emmanuel Macron, el fiind ţinut la curent cu discuţiile franco-germane. Apoi, unul din partenerii coaliţiei, partidul D66, este favorabil ajutorului direct şi solidarităţii europene. Solidaritatea este reîntoarsă, la spiritul lui Robert Schuman, a spus Manfred Weber, liderul grupului PPE (creştin-democrat) din Parlamentul European. A adresat în schimb un avertisment clar ţărilor tentate să utilizeze fondurile europene pentru acoperirea deficitului public. Evident că lidera grupului social-democrat din PE, spaniola Iratxe Garcia Perez, a salutat planul ambiţios. Propunerea istorică trebuie acceptată, în unanimitate, în Consiliul Europei, apoi de majoritatea din Parlamentul European, unde se vor vota propunerile formulate de Comisia Europeană. Mari merite i se atribuie cancelarului german Angela Merkel, căreia revista „Le Point” îi atribuie un spaţiu generos, sugerându-se că “poate salva Europa”. Mai mult, fostul preşedinte francez, Francois Hollande, îi elogiază intervenţiile decisive din criza euro, primirea refugiaţilor, războiul din Ucraina, Brexit, toate traversate, şi graţie înţelepciunii ei. Tandemul franco-german -a dat tonul, anunţându-se şi pentru perioada imediat următoare „locomotiva” puternică a UE. Ce condiţii va pune însă celorlalte state membre, rămâne de văzut.
