Exponate deosebite din colecţia ornitologică a Muzeului Olteniei, respectiv păsări rare şi cu statut de monumente ale naturii, unele clasate în categoria Tezaur (potârnichea de stâncă şi dropia mică – ambele având aproximativ 100 de ani vechime) sau categoria Fond a patrimoniului naţional (barza neagră, ţigănuşul, stârcul lopătar, dumbrăveanca, vulturul codalb, acvila ţipătoare mare ş.a.), pot fi admirate într-o expoziţie deschisă, ieri, la Secţia de Știinţele Naturii (strada „Popa Șapcă” nr. 8).
Între cele aproximativ 80 de exponate se regăseşte şi struţul african, specie care, în mod obişnuit, trăieşte în ţinuturile africane. Exemplarul prezentat publicului provine din Grădina Zoologică a Craiovei, împăierea şi naturalizarea lui fiind o operaţiune complicată şi de durată. Deşi taxidermia, aşa cum se numeşte această artă, nu este deloc uşoară, mai ales într-un muzeu, în prezent Secţia de Știinţele Naturii nu mai are decât un restaurator.
Expoziţia „Despre păsări” va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii iunie, zilnic, de marţi până duminică, inclusiv, între orele 9.00 şi 17.00. Cei care îi vor trece pragul vor afla curiozităţi ornitologice şi vor admira în vitrine şi piese din patrimoniul Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei – reprezentări ale păsărilor în tradiţia populară românească: obiecte de ceramică pictate şi/sau modelate aviform şi textile cu reprezentări aviforme.
„Ne-am propus ca, pe parcursul acestui an, prin expoziţiile pe care le organizăm, să aducem în faţa publicului cât mai multe piese de patrimoniu din colecţiile Muzeului Olteniei – îndeosebi acele piese care, dintr-un motiv sau altul, nu şi-au găsit locul în expoziţiile permanente ale instituţiei. Muzeul nostru deţine în prezent aproximativ 260.000 de piese de patrimoniu”, a precizat, ieri, la vernisajul expoziţiei „Despre păsări”, managerul instituţiei, Florin Ridiche.
O mică parte din cele 480 de specii existente în România…
Dintre cele peste 120 de astfel de piese ornitologice pe care le deţine, Secţia de Știinţele Naturii prezintă aproximativ 80 de păsări (acvatice, de ţărmuri şi stufării / semiacvatice, tericole / scurmătoare, de pădure şi tufişuri / arboricole). „Am ales un titlu generic pentru această expoziţie, pentru că despre păsări se poate vorbi în multiple feluri. Putem vorbi despre migraţia lor – care este un fenomen deosebit, despre reproducere – care ştim că este însoţită de spectaculoase manifestări nupţiale şi comportamente aparte pe toată perioada de cuibărit şi creştere a puilor, despre felul cum păsările au inspirat artişti şi oameni de litere. Expoziţia se referă în special la diversitatea lor, ca şi la adaptabilitatea la diferite medii de viaţă, fiind expuse categorii de păsări din toate grupele ecologice. Evident, este un crâmpei din această diversitate, pentru că în ţara noastră există 480 de specii, iar în lume – aproape 10.000 de specii”, a subliniat dr. Mirela Ridiche, muzeograf în cadrul Secţiei de Știinţele Naturii.
Ameninţate cu dispariţia, prin degradarea ecosistemelor naturale
Specialistul instituţiei a accentuat, cu acest prilej, importanţa păsărilor, precizând că ele „sunt o componentă esenţială a biodiversităţii şi indicatori ai calităţii mediului”: „Acolo unde avem o diversitate mare de specii de păsări, avem şi un ecosistem funcţional. E foarte important să cunoaştem rolul păsărilor în natură – pe care îl subliniem şi noi în această expoziţie –, pentru că ele controlează verigi importante în ecosisteme, fiind granivore, insectivore, prădătoare (diurne şi nocturne), necrofage”. Dr. Mirela Ridiche s-a referit şi la faptul că, astăzi, tot mai multe specii sunt ameninţate cu dispariţia, prin degradarea ecosistemelor naturale chiar de om, restrângându-se, astfel, habitatelor de hrănire şi cuibărire. „Ar trebui să ne reevaluăm poziţia în relaţia cu mediul, în general, şi cu vieţuitoarele sălbatice, în special. Distrugând natura înconjurătoare, noi înşine vom fi, în final, afectaţi”, a mai spus aceasta, adăugând că expoziţia are şi scopul de a trage un semnal de alarmă în acest sens şi de a face educaţie ecologică.
În expoziţie, singurele două piese clasate în categoria Tezaur
Cele mai multe piese din cadrul expoziţiei fac parte din categoria Fond a patrimoniului naţional, iar două – singurele, de altfel, pe care Secţia de Știinţele Naturii le deţine – sunt clasate în categoria Tezaur. Este vorba despre potârnichea de stâncă şi dropia mică, numită şi spârcaciu, ambele cu o vechime considerabilă şi, totodată, foarte bine conservate. Prima este provenită din Clisura 
Dunării, având ca an de colectare 1912. „Un mare ornitolog a donat-o, împreună cu alte 53 de piese, la deschiderea Secţiei de Știinţele Naturii, în 1926”, a precizat dr. Mirela Ridiche. Cea de-a doua este datată 1925. „Din categoria Tezaur fac parte piese care trebuie să aibă un punctaj foarte mare din punct de vedere documentar-ştiinţific – al vechimii, rarităţii şi nu numai. Cele două sunt piese extrem de rare în colecţiile muzeelor, în patrimoniul naţional. Iar apoi sunt foarte vechi, cu aproape sau chiar peste 100 de ani vechime. Încadrate în categoria Tezaur noi nu avem decât aceste două piese”, a mai precizat muzeograful craiovean.
Doar un specialist pentru complicata artă a taxidermiei…
Unul dintre cele mai spectaculoase exponate prezentate – impresionând în primul rând prin dimensiunile sale! – este struţul african, întâlnit în ţinuturile îndepărtatului continent, iar la noi aclimatizat în grădini zoologice sau ferme. Exponatul prezentat provine din Grădina Zoologică a Craiovei şi a ajuns la muzeu de aproximativ 20 de ani, împăierea şi naturalizarea lui fiind o operaţiune complicată şi de durată. „Au lucrat trei restauratori, continuu, timp de o lună de zile. Operaţiunea de taxidermie a fost grea… Ca la orice pasăre, a presupus îndepărtarea întregului ţesut moale, construirea unui corp artificial, tratarea pielii. E ca o operaţie chirurgicală!”, a explicat Mirela Ridiche.
Deşi „împăierea e un procedeu complicat şi care presupune pricepere, dexteritate, abilităţi şi un pic de talent”, după cum afirmă muzeograful, în prezent în Secţia de Știinţele Naturii nu mai lucrează decât un restaurator. „Au fost, până în anii trecuţi, trei doamne foarte pricepute. Aneta Vişan şi Georgeta Filcu şi-au lăsat semnătura pe eticheta unui număr impresionant de piese. Au fost nişte restauratori veritabili, adevăraţi maeştri în arta naturalizării, recunoscuţi pe plan naţional! Din păcate, au ieşit la pensie, iar acum a rămas doar tânăra Lavinia Bălă”, a mai spus Mirela Ridiche, adăugând că realizarea expoziţiei „Despre păsări” s-a făcut cu muncă de echipă, prin aportul nu numai al muzeografului şi restauratorului, ci şi al conservatorilor şi custozilor. Și asta pentru că ea a presupus nu numai amenajarea propriu-zisă şi prezentarea atractivă a celor 20 de vitrine şi a panourilor informative, ci şi păstrarea unor parametri constanţi de umiditate şi temperatură pentru exponate.
